Cum au ajuns uraganele devastatoare din SUA să fie de ajutor științei

Dezastrele naturale din ultima perioadă au făcut ca oameni de știință și experți să nu stea cu mâinile în sân, ci să caute soluții. Ei cred că pot preveni evenimente viitoare.

Uraganul Harvey a inundat Texasul, uraganul Irma a făcut același lucru în Caraibe și Florida și nici Jose nu a fost mai blând. Nu în ultimul rând, și cutremurul de 8,1 magnitudine din Mexic se încadrează în categoria dezastrelor naturale desfășurate într-un timp extrem de scurt.

În timp ce poveștile tragice și cele eroice acaparează primele pagini ale presei, o altă poveste se desfășoară în linște. Uraganele, cutremurele, secetele, deversările de petrol, incendiile și alte dezastre sunt intens analizate de oameni de știință. Datele strânse în mijlocul acestui haos, dar și ani de zile după aceste momente, pot duce la descoperiri care, în cele din urmă, fac posibilă salvarea sau prevenirea lor ori dezvoltarea rezistanței la crize viitoare.

Așadar, când natura se dezlănțuie prin dezastrele sale, știința crește, susține ecologul Gary Machlis de la Universitatea Clemson din Carolina de Sud. El a studiat și a scris despre ceercetarea științifică făcută în timpul unor crize asemănătoare și a făcut parte din Grupul de Științe Strategice al Departamentului de Interne din SUA, care îi ajută pe oficialii guvernamentali să răspundă la astfel de dezastre.

Ce poate afla știința din dezastre naturale

Datele științifice adunate în timpul uraganului Harvey sunt un exemplu al muncii sale. Nu după mult timp de la oprirea ploilor abundente, echipe de cercetători s-au răspândit în Texas și au cules date și mostre. Instrumentele lor au măsurat cât de rapid se scurge apa și au determinat gravitatea inundațiilor din diferite regiuni afectate de uragan. După ce au aflat unde este cea mai afectată regiune de inundații, aceștia i-au ajutat pe cei de la Agenția Federală de Gestionare a Urgențelor și alte grupuri guvernamentale să direcționeze fonduri către zonele cu cele mai mari daune.

În zilele în care Irma se îndrepta către Florida, oameni de știință din aceeași agenție s-au deplasat în Florida, Georgia și Carolina de Sud pentru a fixa senzori de furtună. Acești senzori măsoară adâncimea și durata supratensiunii în apa de mare, generată de schimbarea presiunii și a vânturilor de la furtună. Aceste date ajută la determinarea daunelor cauzate de supratensiuni. Mai mult, se vor cunoaște zonele care ar trebui evacute înainte de uragane.

Cresc pensiile românilor și în ianuarie 2025. Cât vor primi pensionarii în plus de la 1 ianuarie

Furtuna care face prăpăd în Europa ajunge și în România. Când va fi lovită și țara noastră de furtuna Renata

Chiar și când Irma a lovit Florida, inginerul Forrest Masters de la Universitatea din Florida, și colaboratorii săi, un grup de studenți, au călătorit în partea de sud a statului pentru a studia intensitatea și variația vântului uraganului. Pe măsura ce vânturile au măturat pământul și ploaia a fost din ce în ce mai abundentă, echipa a ridicat miniturnuri cu instrumente destinate să măsoare rafalele și turbulențele la sol.

Cu aceste date, cercetătorii vor compara vânturile din zonele de coastă, date care pot ajuta agențiile guvernamentale să evalueze daunele cauzate de furtuni clădirilor și altor structuri. Echipa va prelua, de asemenea, datele din laboratoarele de cercetare ale Infrastructurii de Cercetare Naturală din cadrul Universității din Florida pentru a studia materialele de construcție și pentru a identifica cele mai rezistente la vânturile extreme.

Așadar, cu cât dezastrele naturale lovesc mai tare, cu atât știința avansează și găsește răspunsuri la multe întrebări. Studiile retrospective ale datelor colectate în unul, trei sau cinci ani după un dezastru ar putea dezvălui unde există lipsuri și modul în care acestea ar putea fi completate în timpul unor evenimente viitoare asemănătoare.