Ținutul Secuiesc, pe Google Maps. Cum a ajuns regiunea pe hărțile companiei

Ținutul Secuiesc, pe Google Maps. Cum a ajuns regiunea pe hărțile companiei
Răzvan Băltărețu
16:29 08.02.2017

Regiunea cunoscută drept Ținutul Secuiesc a fost un motiv de certuri între diverși oficiali români și maghiari și mulți alți oameni de-a lungul timpului. Se poate ca acum o hartă să le dea un nou motiv de alimentare a naționalismului.

Dacă ai căutat vreodată Ținutul Secuiesc pe Google Maps, probabil nu l-ai găsit. Circulă însă o hartă marcată cu roșu, în interiorul Transilvaniei, cu această zonă. Numele în engleză este „Szekely Hungarian Region“. Cuprinde orașe precum Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe sau Reghin. Rezultatele acestei căutări au fost vizualizate, la ora redactării acestui articol, de peste 110.000 de ori. Există și un text de prezentare a regiunii.

„Această zonă compusă din trei județe este cunoscută cel mai des drept Szeklerland (în germană – n.r.) și în această regiune se regăsește cea mai mare populație de etnici maghiari. Tot aici locuiesc și cei mai mulți membri ai minorității etnice a ceangăilor – în munți spre est și aproape de orașul Brașov“, se arată în descrierea de pe site.

Cum s-a întâmplat asta? Totuși, apare de câțiva ani așa (din 2010), o mențiune fiind pe un forum în 2015. Și Google nu are nicio legătură directă cu harta, deoarece oricine își poate face o hartă. Mai precis, își poate face un traseu. Cum cineva a marcat Transilvania și Ținutul Secuiesc, așa cineva poate marca Moldova drept „tărâm românesc“ în My Maps. Practic, oricine vrea își face un layer al său, care va fi vizibil și pentru alții. Deocamdată, nici Google, nici alte companii de hărți nu au început să traseze granițe, enclave și ținuturi autonome încă nedecise.

Condițiile de utilizare a platformei My Maps menționează că nu sunt permise conținutul sexual explicit sau ura sau instigarea la ură pe bază de etnie, religie, rasă, handicap, vârstă sau sex. Lista completă e pe site-ul companiei.

Inițiativă legislativă pentru autonomia Ținutului Secuiesc

Pe 26 ianuarie, a fost publicată în Monitorul Oficial o iniţiativă legislativă cetăţenească, susţinută de Laszlo Tokes, prin care e declarată autonomia Ţinutului Secuiesc. Urmează să fie transmisă către Parlament în următoarele șase luni (termenul maxim) pentru discutare, alături de listele cu cel puţin 100.000 de semnături. Proiectul este însoţit de un aviz negativ consultativ al Consiliului Legislativ, în care se susține că sunt încălcate prevederi constituţionale, deoarece vizează crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român.

UDMR a avut ideea unui proiect similar, pentru autonomie, în 2014, dar nu a fost depus în vreo formă în Parlament. Totodată, există articolul 1 din Constituția României: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil“.

Dacă proiectul acesta va trece, atunci Ținutul Secuiesc va avea autonomie administrativă și politică în raport cu statutul român, iar limba maghiară ar fi oficială, dar și româna. Firesc, regiunea își va alege un președinte ales prin vot de cetățeni.

Dincolo de Google Maps și divergențele între maghiari și români, mai există și articolul 74 din Constituție. „[…] Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative“.

Potrivit ultimului recensământ, sunt 1,23 de milioane de etnici maghiari în România, cea mai mare parte a lor fiind în Ținutul Secuiesc.

Dacă proiectul acesta va avea succes, atunci teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş. Regiunea autonomă va fi împărţită în opt „scaune”, care vor reprezenta teritorii tradiţionale secuieşti, fiecare cu o reşedinţă. Articolul 3 din propunere arată că autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român, deoarece deciziile vor fi luate în Ţinutul Secuiesc prin delegarea de competenţe.

Rămâne de văzut cum va trece inițiativa prin Parlament și care va fi decizia. Totuși, dacă ții cont de componența actuală, sunt șanse mici ca regiunea să își capete autonomia. 

Comentarii