Cum am reușit să mă vindec de Facebook ca de un viciu

Facebook este atât cea mai mare rețea socială, cât și cel mai periculos viciu al secolului 21. Dacă nu te poți lăsa de acest serviciu, încearcă măcar să micșorezi „doza”.

[related]

În ultimul an, de la alegerile din Statele Unite care l-au pus în poziția de președinte pe Donald Trump, reputația Facebook a ajuns tot mai departe de a fi impecabilă. În fiecare săptămână, apar tot mai multe dovezi incontestabile legate de rolul pe care l-a avut cea mai mare rețea socială din lume în manipularea opiniei publice a câtorva sute de milioane de votanți. Din momentul în care cei mai mulți dintre noi au ajuns să-și ia știrile de pe Facebook, realist vorbind, era doar o chestiune de timp până când cineva să folosească acest mediu într-un mod malițios.

Noi suntem de vină pentru că existența noastră a ajuns să graviteze în jurul postărilor de pe Facebook. Google a reușit în urmă cu câțiva ani să te facă să nu mai tastezi niciodată o adresă completă de tipul www.playtech.ro. Acum, Facebook a atins performanța de a te convinge că nu mai trebuie să tastezi. Swipe-uri la infinit sunt suficiente ca să vezi poze din vacanță cu colega de care îți plăcea din liceu, alături de „știri de ultima oră” despre Dragnea sau rețete de pui la sous-vide pe care nu le vei face niciodată.

Facebook are toate caracteristicile unui viciu de care nu poți să scapi

Un fumător îți poate confirma similaritățile. Dacă te trezești în fiecare dimineață și nu te ridici din pat fără câteva swipe-uri pe Facebook, s-ar putea să ai o problemă. Dacă stai la coadă la ANAF și te gândești că cel mai bun mod de a petrece acele câteva momente constă în alte câteva swipe-uri, situația este identică. Este suficient să mergi seara printr-o cafeanea plină de oameni de toate vârstele și să vezi patru oameni la o masă cu privirea ațintită în feed-ul de Facebook de pe mobil.

Așa vei avea o imagine de ansamblu asupra gravității situației.

Oraşul din România în care nu mai există ambuteiaje, Titi Aur îl laudă. Trucul la care au apelat autorităţile locale

Staţiunea cea mai nouă din România. Turiştii vor da năvală aici, cu ce atrage comuna, de fapt

S-a scris mult despre pericolele Facebook și probabil că ai citit multe dintre ele pe aceeași platformă online. Ne place să credem că stăm pe Facebook ca să vedem ce au mai făcut colegi din școala generală. În realitate, mulți dintre noi de asta ne-am făcut conturi. Dar în momentul în care ai ajuns să ai 1.000 de „prieteni” în listă, dacă nu te pricepi foarte bine la manipularea informațiilor de News Feed, s-ar putea ca nunta colegului tău de bancă din liceu să fie pierdută printre reclame, clipuri amuzante, știri inutile, rețete culinare sau urări de „La mulți ani!”.

Este tentant să ai toate informațiile într-un singur loc, iar Facebook profită la maximum de această rețetă. Cu tot amalgamul de conținut, aproape că trebuie să fii un maestru al internetului ca să-ți dai seama care sunt știri false și care provin de la o sursă de încredere. În plus, creația lui Mark Zuckerberg apelează la sentimentele tale de bază și îți alimentează orgoliul. Deși poate suna radical și agresiv, această rețea socială agregă toate elementele pentru a te transforma într-un om mai rău.

Este surprinzător de ușor pe Facebook să judeci oameni, să înjuri, să arunci cu glume proaste către un subiect serios sau să „desființezi” consecvent o persoană pe care nu ai cunoscut-o niciodată.

Like-urile de pe Facebook sunt cocaina internetului

În funcție de vulnerabilitățile pe care le ai și de sensibilitățile tale emoționale, este foarte probabil să-ți fi făcut cont pe Facebook de dragul socializării cu prieteni din lumea reală. Îți începi activitatea prin cateva postări mai mult sau mai puțin personale, iar formulările folosite par să fie adresate unui public restrâns, unor prieteni. Cu cât ți se înmulțește publicul, cu atât cauți să fii mai apreciat de noii tăi „prieteni”. Postările devin mai dese și începe vânătoarea de like-uri.

Orice psiholog îți poate confirma că oamenii sunt ghidați de nevoia apartenenței la grup și de dorința de a fi aprobați de cei din jur. Cu toții avem nevoie să fim apreciați. Ne dorim ca ceea ce facem să fie pe placul unui număr cât mai mare de oameni. Dacă nu te bucuri de asta în realitate, „prietenul” Facebook îți sare în ajutor.

Postezi un selfie și, în mod inevitabil, vei primi niște like-uri (mai multe decât la alt tip de poză). Similar cu o doză de stupefiante, nu este exclus ca al doilea selfie să genereze mai puține like-uri. În acel context, cauți să mărești „doza” pentru a obține același nivel de endorfine în sânge. Asta înseamnă că vei face eforturi semnificativ mai mari pentru a face valuri cu viitorul tău selfie.

Ajungi să apelezi la cadre cu vedete, te duci în Maldive, urci pe un vârf de munte sau în mijlocul câtorva mii de oameni pentru a-ți face selfie-ul demn de și mai multe like-uri. Publicul de pe Facebook va fi acolo să judece valoarea efortului tău.

Cercul vicios este evident și devine din ce în ce mai dificil să renunți. Nici nu are rost să insist pe modul în care vor trece orele după o postare pe care o consideri interesantă. Riști ca din 10 în 10 minute să verifici dacă numărul de like-uri nu ți-a mai crescut, indiferent unde ești sau de ce faci. Dacă acea persoană sau personalitate pe care o apreciezi aproape de venerare nu a făcut gestul minim de a-ți da un like, ai fi tentat să crezi că suferi.

Încearcă să micșorezi doza de Facebook, dacă poți

Dimineața, 10 minute de Facebook ajung să se transforme fără prea mult efort în 30 de minute. Scroll-ul infinit combinat cu recomandările de clipuri video sau articole semi-interesante sunt acolo în fiecare moment pentru a te ține legat cu niște lanțuri imaginare.

Am câțiva prieteni care și-au închis contul de Facebook și povestesc despre acea experiență de parcă s-au lăsat de fumat sau au renunțat la alcool. „Subit, am avut mai mult timp liber. Am început să mă bucur din nou de interacțiunile umane. Am ridicat privirea spre cer și am petrecut timp cu gândurile mele. Am început din nou să citesc cărți”, mi-a spus unul dintre ei.

Din păcate, prea puțini reușesc să renunțe la Facebook, iar mediul de lucru s-ar putea să nu-ți faciliteze procesul.

Dacă ești student, majoritatea informațiilor legate de cursuri s-ar putea să fie transmise printr-un grup de Facebook. Dialogurile cu colegii de la birou s-ar putea desfășura printr-un grup de Messenger pe care nu-l poți evita. Mai mult, ajungi să vorbești cu oameni în lumea reală și se comportă de parcă ar trebui să știi deja toate aventurile lor din vacanța de vară pentru că au fost postate în trecut pe Facebook. Acelea sunt știri vechi, iar, dacă nu le știi, problema este la tine.

Nici nu mai vorbesc de situații în care ești nevoit să administrezi o pagină publică de Facebook pentru o firmă, formație, organizație, bar, restaurant, hotel, pensiune sau cauză nobilă.

Toate acestea te țin pe Facebook și te transformă în cercetător al tainelor gigantului din Menlo Park. Cum în urmă cu cinci ani era foarte important să cunoști o biblie de SEO cu scopul de a-ți optimiza site-ul pentru Google, acum trebuie să cunoști misterele celei mai mari rețele sociale, ca postările tale pe pagina organizației pe care o reprezinți să aibă un „reach” mai mare, un „engagement” sporit și un număr infinit de like-uri.

Nu am găsit rețeta perfectă, dar sunt pe drumul cel bun

Cum am menționat și mai sus, Facebook este optimizat să te țină conectat. Cu fiecare scroll pe care îl faci pe ecranul de mobil în News Feed, Zuckerberg se mai îmbogățește un pic. Exact acel stimul financiar se află la baza eforturilor companiei americane de a diversifica conținutul și de a elabora noi mecanisme care să profite de nivelul de concentrare al internauților aflat în permanentă scădere.

Am scris foarte multe știri despre Facebook, despre actualizările săptămânale, despre funcțiile furate de la Snapchat și despre achizițiile pe sume imense ale WhatsApp și Instagram. Tot Facebook are mai multe procese pe rol la nivel global, iar, de câteva săptămâni, oficialii companiei dau declarații în fața autorităților americane pentru că au permis achiziții de reclame cu rublele Estului într-un moment crucial pentru SUA.

Ca să înțelegi mai bine cultura gigantului, este suficient să ai în vedere un singur schimb de replici între reprezentatul guvernul SUA și unul dintre directorii Facebook. Când oficialul companiei a fost întrebat dacă ar accepta la această oră reclame propagandiste achitate în yeni nord-coreeni, răspunsul său a fost că situația respectivă ar trebui analizată. Nu poți să refuzi din start când vine vorba de bani.

În ceea ce privește timpul petrecut pe Facebook, am început în primul rând prin a evita News Feed-ul la prima oră a dimineții. Eventual, arunc o privire pe ecranul telefonului peste notificări, dar dacă este vorba de o întrebare la care trebuie să răspund, mă duc direct pe Messenger. Vizavi de notificări, le-am micșorat pe cât posibil. Am dezactivat notificările de la pagini publice și de pe grupuri care nu mă interesează teribil.

Nu dau click pe nici un clip video, aproape niciodată.

Trebuie să fie postat de o persoană foarte importantă pentru mine, în care am foarte multă încredere pentru a apăsa play. Clipurile pe Facebook reprezintă, cel puțin pentru mine, o gaură neagră a performanței la procrastinare. Modul în care îți sunt servite, în care îți sunt generate recomandările ulterioare și, eventual, în care îți sunt redate automat fără nici o intervenție din partea ta, reprezintă un viciu.

Pentru articole am un alt mecanism. Dacă ceva mi se pare interesant, în loc să dau click pe el, apăs pe vârful de săgeată din colțul din dreapta sus al postării respective și apăs pe Save. Astfel, în loc să răspund impulsului de moment, mai stau câteva zile și revizitez lista de articole sau clipuri pe care le-am salvat. Atunci nu mai contează cine a făcut respectiva postare. Dacă în continuare mi se mai pare interesantă, o accesez. Dacă nu, o șterg.

Mi-am făcut un obicei din a raporta postări care mă deranjează sau care mi se pare că alimentează imaginea de viciu pe care mi-am format-o despre Facebook. Dacă văd niște știri false de câteva ori de la o persoană din lista mea, apăs în colțul din dreapta sus al postărilor respective și raportez acea publicație. Deși nu vor dispărea de pe Facebook, am mari șanse să nu mai apară niciodată la mine în News Feed.

[related]

În cazuri extreme, renunț să mai urmăresc persoane cu postări care mă deranjează din varii motive. În schimb, aproape niciodată nu dau unfriend.

Evit dezbaterile online.

Nimic nu-ți poate risipi mai mult timp din viața ta decât o interacțiune cu un troll al cărui scop în viață este să-ți alimenteze toate semtimentele negative pe care le-ai avut vreodată despre oameni, o rasă, o cultură sau un partid. Din experiența mea, opiniile oamenilor nu se mai schimbă de mult timp prin dialog. Iar, dacă trăiești cu iluzia că argumentele logice și știrile din surse de încredere pot să răzgândească un internaut înverșunat, problema este la tine. Persoana de la capătul firului își va vedea liniștită de viața ei, indiferent cât de convingător crezi că ești.