De ce e bine să știi mai multe limbi dacă nu ești bun la matematică

De ce e bine să știi mai multe limbi dacă nu ești bun la matematică
16:59 19.12.2017

Un studiu arată că oamenii care vorbesc mai multe limbi au o gândire analitică, la fel ca oamenii care sunt buni la matematică.

De obicei, matematica este considerată a fi o limbă universală. Bine, asta pot spune cei care știu matematică. Vestea bună pentru cei care înclină spre profilul uman este că un studiu despre studenții fluenți în vorbirea limbilor franceză și germană a arătat că diferite părți ale creierului sunt folosite pentru a rezolva problemele care țin de numere.

Cercetările efectuate de oamenii de știință de la Institutul de Știință și Evaluare Cognitivă (COSA) de la Universitatea din Luxemburg s-au bazat pe un grup de 21 de elevi care au vorbit limba luxemburgheză, un dialect german, ca limbă maternă. Cu timpul, acești studenți au devenit fluenți în limba franceză.

Studiile anterioare făcute de alți cercetători au susținut că limba pe care o folosim pentru a comunica și a gândi, când vine vorba de sarcini numerice, influențează abordarea noastră, ceea ce a ridicat o întrebare interesantă: cum, exact, oamenii fluenți în mai multe limbi își folosesc creierul pentru a face aritmetică mentală?

Cum se descurcă un poliglot mai bine la matematică

Aproape jumătate din populația lumii vorbește mai mult de o limbă. Împreună cu un număr de animale, oamenii folsoesc un proces pentru a judeca rapid cantități mici de numere, de obicei mai puțin de cinci. De fapt, acest proces de numărare rapidă este ceva ce fac copiii mici.

Pentru evaluări mai complexe, învățăm să enumerăm și să aplicăm logica, care formează baza aritmetică.

Numerele pot fi comunicate în formate de bază: termeni abstracți amodali, magnitudine – cuvintele care descriu cantitățile și simbolic. Diferite secțiuni ale creierului sunt folosite pentru a face față cantităților încadrate în aceste moduri diferite.

Studiile neuroimagistice arată cum codurile amodale tind să fie interpretate de fisura intraparieală, care este situată pe suprafața laterală a lobului parietal.

Prelucrarea verbală se bazează pe alte regiuni parietale care nu se ocupă în mod specific de numere.

Pentru a studia diferitele părți ale creierului folosite pentru a calcula problemele de dificultate variabilă în acest experiment, cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanța magnetică funcționala (fMRI).

Apoi au cerut subiecților să efectueze probleme de adăugare a două grade de dificultate: unul relativ simplu, care implică o pereche de cifre unice și altul mai complex, bazat pe sume de două cifre. În tot acest timp, creierul lor a fost scanat.

Într-un proces, li s-au comunicat probleme în limba franceză. În altul, în germană. Nu a existat nicio diferență clară în modul în care studenții au reușit aritmetica simplă în oricare dintre limbi, cel puțin din exterior.

Când problemele au devenit mai complexe, acestora le-a luat mai mult timp să proceseze  informațiile când au fost livrate în limba franceză, comparativ cu același calcul în limba germană. Voluntarii au făcut și mai multe erori atunci când au fost difuzate în limba franceză.

Scanările au arătat o poveste puțin diferită

Regiunile din lobul temporal, asociate în general cu vorbirea, au fost considerate a fi ușor mai active atunci când simpla aritmetică a fost prezentată în limba germană, comparativ cu franceza. Când s-a dat o aritmetică mai complexă, lucrurile au devenit mai interesante. Într-o inversare a rezultatelor anterioare, mai multe zone din creier par a fi mult mai active atunci când problemele au fost prezentate în limba franceză.

Dat fiind că populațiile migrează în întreaga lume, ca rezultat al războiului, al economiei sau chiar al climei, va fi din ce în ce mai important ca profesorii și funcționarii publici să înțeleagă provocările implicate în comunicarea între barierele lingvistice.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI