Viteza de invidiat nu ne ajută cu nimic: suntem pe ultimul loc la competențe digitale

, 04 Mar, 14:12

E imposibil să fi uitat de nemulțumirea generală provocată de faptul că Bernie Sanders a scris pe Twitter că e inadmisibil ca România să aibă internet mai rapid decât Statele Unite.

S-a lansat o adevărată revoltă în online pe marginea acestei afirmații, ce-i drept, total lipsite de tact. Într-adevăr, ai crede că un candidat la președinția Americii ar trebui să fie capabil de o exprimare ceva mai adecvată, dar se pare că afirmația sa nu a fost întru totul nefondată. Raportul de ţară 2016 publicat de Comisia Europeană arată că în România, deşi avem conexiune şi o viteză a Internetului de invidiat, angajaţii încă deţin cel mai slab nivel de abilităţi IT din UE.

La aceeaşi concluzie a ajuns şi raportul DESI 2016, care plasează ţara noastră pe ultimul loc, cu cel mai scăzut Indice al economiei și societății digitale din Europa. Există un cost asociat unei forţe de muncă fără competenţe solide şi, cu siguranţă este adevărat că mediul de afaceri şi instituţiile se confruntă cu un pericol real cauzat de decalajul abilităţilor digitale. Studiile dovedesc că ignoranţa digitală duce la pierderi anuale de mii de euro pentru fiecare angajat nepregătit în IT. Cu alte cuvinte, România se află pe ultimul loc în UE, având cel mai slab indice al economiei și societății digitale.

Grafic - competente digitale in Romania

De asemenea, România dispune de rețele de Internet în bandă largă superioare, dar ţara noastră are cel mai mic procent de utilizatori de Internet în mod regulat din UE (52% faţă de 76% în UE) și 32% din populație nu a utilizat niciodată Internetul (vs 16% în UE). Potrivit Raportului de ţară publicat în martie 2016, mai puțin de jumătate (46%) din forța de muncă din România posedă abilități digitale suficiente (față de 72% în UE), acest aspect putând deveni un obstacol major în calea dezvoltării economice. Îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor digitale ar putea genera locuri de muncă și ar sprijini dezvoltarea sectoarelor e-guvernare și e-commerce.

Datele arată că digitalizarea administraţiei publice se întâmplă lent şi cu întreruperi: doar 8% dintre utilizatorii de Internet români au transmis online formulare plublice comparativ cu o medie europeană de 32% . În ciuda progreselor din ultimii ani, potențialul de e-commerce este încă în mare parte neexploatat. În 2015, România a înregistrat cel mai scăzut procent de consumatori care au cumpărat online (11% comparativ cu media europeană de 53%). De asemenea, gradul de participare la programe de educație a adulților este cel mai scăzut din UE (1,5% în 2014, comparativ cu o medie a UE de 11%).

Există o tendinţă periculoasă conform căreia, pe măsură ce tinerii pătrund pe piaţa muncii, angajatorii şi formatorii presupun că aceştia deţin competenţe digitale înnăscute sau că sunt nativi digital. Totuşi, numeroase studii au arătat că această presupunere este o eroare periculoasă. Nu există niciun motiv particular datorită căruia tinerii s-ar putea naşte alfabetizaţi digital, aşa cum nu există un argument conform căruia ei ar fi în stare să conducă nativ un automobil sau, firesc, să se nască ştiind deja să scrie şi să citească. Alfabetizarea digitală, la fel ca şi alfabetizarea convenţională, reprezintă ceva ce trebuie învăţat.

Cât costă ignoranța digitală

Mai multe studii şi-au propus să cuantifice costul ignoranţei digitale. În timp ce fiecare dintre ele a fost implementat în contextul individual, specific fiecărei ţări, cu costuri variabile ale muncii, toate studiile indică acelaşi lucru: ignoranţa digitală este scumpă. Un studiu din Olanda a arătat că preţul pentru timpul pierdut din cauza lipsei de competenţă a angajaţilor în utilizarea computerului ar putea ajunge la 19,3 miliarde de euro doar in Olanda. Un studiu din Grecia a relevat faptul că utilizatorii aplicaţiilor de calcul tabelar i-ar costa pe angajatori aprox. 560 euro/ per angajat în scăderea anuală a productivităţii, în timp ce pentru utilizatorii de baze de date acest cost a urcat la 1.200 euro anual pentru fiecare angajat. Un studiu similar din Italia a estimat că ignoranţa digitală costă economia italiană peste 15 miliarde de euro anual.

Preţul plătit va creşte pe măsură ce angajatorii şi formatorii îşi asumă acest risc, fără să ţină seama de nevoile de dezvoltare a competenţelor digitale ale propriilor angajaţi, indiferent dacă aceştia s-au născut într-o lume saturată digital sau au asistat la amplificarea acesteia.

Angajatorii şi societatea în general pot să menţină scăzut costul ignoranţei digitale prin investirea în competenţe digitale. Oferind training şi certificare IT actualilor angajaţi, vor asigura organizaţia cu forţă de muncă capacitată cu abilităţile necesare. Modulele ECDL acoperă competenţe esenţiale pentru angajaţi, inclusiv lucrul cu aplicații avansate. În acelaşi timp, asigurându-ne că şcolile şi organizaţiile din educaţie includ competenţele digitale în profunzimea curriculelor, ne asigurăm că vom avea o forţă de muncă viitoare foarte bine pregătită. Concentrându-ne mai bine pe abilităţile IT, putem scădea preţul plătit pentru ignoranţa digitală.  

Ți-a plăcut acest articol?
Informează-te și ține-i la curent și pe prietenii tăi.
Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!
loading...
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail