Roboții ucigași, mai aproape de a deveni realitate: cum pot fi opriți

Roboții ucigași, mai aproape de a deveni realitate: cum pot fi opriți

Auzim în mod constant avertismente legate de pericolul pe care roboții l-ar reprezenta, iar unele vin de la persoane precum Stephen Hawking și Elon Musk. Se pare că predicțiile lor întunecate sunt mai aproape de a deveni realitate.

Armele complet automatizate, cunoscute sub pseudonimul de „roboţi ucigaşi”, sunt tot mai aproape de a deveni realitate. Acest tip de arme ar putea opera în toate mediile și ameninţă să revoluţioneze conflictele armate, evident, nu în sensul bun al cuvântului. Susţinătorii declară că roboţii ucigaşi sunt o necesitate, dată fiind avansarea rapidă a conflictelor moderne. Utilizarea roboţilor în luptă ar putea salva vieţile soldaţilor şi ale poliţiştilor, dar ameninţările pe care le aduce omenirii sunt mult mai mari decât beneficiile. Înlăturarea oamenilor din misiunea de a alege ţinta ar face ca maşinăriile să stabilească limita între viaţă şi moarte.

Cel mai înțelept mod de a preveni ameninţarea ar putea fi interzicerea internaţională a armelor care nu necesită control uman. Cel puţin 20 de ţări au susținut ideea în cadrul congresului Naţiunilor Unite, în urma căruia s-a decis că oamenii ar trebui să dicteze ţinta şi momentul de tragere. Un raport prezentat de Human Rights Watch şi International Human Rights Clinic a expus mai pe larg motivele pentru care acest tip de arme ar trebui complet interzis.

Restricţionarea controlului oamenilor asupra armelor este un act care ridică numeroase probleme de ordin etic, întrucât mașinăriile nu sunt capabile de empatie. Respectul oamenilor faţă de demnitatea semenilor poate fi esențială, mai ales în contextul în care se ia o decizie asupra vieții cuiva. Ca o paralelă, maşinăriile automatizate nu ar putea determina cu adevărat valoarea vieţii pe care decid să o ia, scrie Bonnie Docherty, lector la Harvard.

Controlarea umană a armelor ar putea asigura respectarea legilor internaţionale, create să protejeze soldaţii, dar şi civilii. De exemplu, legile interzic atacurile disproporţionale. Oamenii pot judeca în urma experienţelor anterioare şi a consideraţiilor morale fiecare caz în parte. Ar fi imposibil să fie transferată judecata completă în armele automatizate, aşadar nu vor putea decide dacă este necesar ca ţinta să fie ucisă sau nu.

În cadrul legii crimelor internaţionale, criminalul ar putea scăpa dacă s-ar dovedi că actul a fost făcut de către o armă „independentă”. În același context, dacă un om ar folosi o armă automatizată pentru a comite crima, ar fi problematic din punct de vedere legal să fie tras la răspundere pentru acţiunile unei maşinării. De asemenea, pot fi întâmpinate obstacole în găsirea programatorilor şi a fabricanţilor de arme complet automatizate. Statele Unite ale Americii, de exemplu, au decis ca fabricanţii de arme să deţină imunitate.

Cei de la Pentagon, de exemplu, afirmă că nu ar utiliza roboţi soldaţi care pot ucide fără permisiunea unui om. Chiar dacă Pentagonul nu plănuieşte să construiască astfel de maşinării care pot ucide fără acordul uman, Secretarul Apărării, Robert Work, a afirmat că decizia se poate schimba dacă inamicii vor decide să construiască astfel de arme. „Ne îndreptăm către o competiţie care îşi doreşte mai mult să delege autoritatea către maşinării, cu cât competiţia avansează, va trebui să luam decizia cea mai bună”, a adăugat acesta. Proiectele viitoare includ un avion (F-16) semi-automatizat şi bombe cu senzori de mişcare, pentru o mai bună detectare a ţintei. În cadrul întâlnirii Naţiunilor Unite de la Geneva, organizat în luna aprilie, 94 de ţări au decis să pornească un sistem împotriva armelor letale, începând cu anul 2017.

Legea armamentului conţine articole care amintesc că că armele necesită controlul uman. De exemplu, Comunitatea internaţională a adoptat interzicerea completă a armelor biologice şi chimice, pentru că îngrădesc abilitatea oamenilor de a le controla efectele.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI