Descoperire arheologică pe malul Prutului: a fost găsit un templu uriaș, vechi de 7.000 de ani

Descoperire arheologică pe malul Prutului: a fost găsit un templu uriaș, vechi de 7.000 de ani
11:58 08.07.2016

Arheologii din Botoșani, Iași și Suceava au descoperit, în cadrul culturii Cucuteni, o megastructură impresionantă de peste 1.000 de metri pătrați.

Potrivit lui Aurel Melniciuc, arheolog și director al Muzeului Județean de Istorie Botoșani, megastrutura descoperită este unică în preistoria românească. Uriașa așezare cucuteniană, în interiorul căreia a fost descoperită megastructura, se află pe malul Prutului, aproape de localitatea Ripiceni, notează Adevărul Botoșani.

Specialiştii spun că nu s-a mai descoperit o structură atât de mare, iar vechimea se estimează că ar fi de 7.000 de ani. Deocamdată, cercetările continuă, inclusiv cu ajutorul determinărilor magnetometrice, care au reliefat dimensiunile gigantice ale structurii. Ca săpătură, doar 100 de metri pătraţi au putut fi cercetaţi cu ajutorul şpaclului şi periuţei.

Este prea devreme ca cercetătorii să aibă un verdict, dar au câteva ipoteze. În primul rând, ar putea fi vorba de un templu imens, vechi de 7.000 de ani, folosit pentru veneraţie şi pelerinaj pentru mai multe comunităţi din zonă. Ar putea fi şi locuinţa sau centrul de putere al unei căpetenii de trib cucuteniene, care domina politic ambele maluri ale Prutului. ”Gândiţi-vă că este o locuinţă de 1000 de metri pătraţi. Deocamdată s-ar părea unicat pentru Cucuteniul din România. Poate fi un templu, poate fi locuinţa şefului de comunitate, de trib”, spune arheologul Aurel Melniciuc. Uriaşul templu sau locuinţă de şef de trib a fost cercetată şi de reputatul arheolog Dumitru Boghian, conferenţiar universitar doctor la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava.

Specialistul din Suceava spune și că megastructura era dotată inclusiv cu palisadă şi val de pământ, structuri de apărare. ”Spaţiul interior are aproximativ 1.000 de metri pătraţi, împreună cu incinta, împreună să spunem cu construcţia, şanţul cu palisadă lutuită, în jur de 1.500 de metri pătraţi. Este foarte mare. În alte situri, o asemenea megastructură ar reprezenta întregul sit”, spune Dumitru Boghian. Uriaşa locuinţă era ridicată pe o structură de lemn şi era construită dintr-un fel de chirpici. Cât despre varianta ca acestă structură să fi fost un centrul politic al unei căpetenii care domina regiunea, specialistul arată că ipoteza unor structuri paleopolitice poate fi luată în considerare, dar deocamdată e imposibil de dovedit arheologic.

Așezarea, judecând după dimensiuni, practic este ca o „metropolă” cucuteniană de acum 7.000 de ani. A fost cercetată timp de cinci ani de specialişti în arheologie, şi continuă să uimească. Cei care au locuit în uriaşa aşezare de pe malul Prutului, dar şi cei care au ridicat megastructura din centrul ei sunt oameni ai Culturii Cucuteni, o civilizaţie misterioasă, dezvoltată, dar mai ales uimitoare prin spiritualitatea ei, prin reprezentările ei artistice unicat, care uimesc la nivel mondial.

”Aveau şi un nivel de trai suficient de ridicat, puteau să construiască aceste sate, unele cu locuri centrale care puteau să aibă şi funcţii administrative, poate religioase, poate de tipul acesta comercial, să construiască arme şi unelte la nivel respectiv, să folosească aramă pe o scară destul de ridicată. Să folosească o serie de invenţii care au fost prezente în neoliticul şi eneoliticul est-central şi sud–est european să le folosească pe scară largă şi bineînţeles expresia artistică atât de bine încetăţenită în splendida ceramică pictată care nu este ceea ce pare la prima vedere, are o serie de coduri culturale bine încetăţenite dar insuficient puse în valoare”, precizează Dumitru Boghian. Totodată, cucutenienii păstrează secrete macabre, nefiind nici până astăzi cunoscut vreun cimitir al acestei comunităţi.

loading...