Agenția Spațială Europeană a creat o antenă printată 3D care funcționează perfect

Agenția Spațială Europeană a creat o antenă printată 3D care funcționează perfect
15:02 17.03.2016

Poate că nu îți este încă foarte clar dacă ai de-a face cu o antenă reală sau cu una de jucărie, dacă ar fi să judeci strict după fotografie. 

Ei bine, antena din poză aparține Agenției Spațiale Europene și nu doar că este printată 3D, dar este și perfect funcțională. Are două reflectoare și a fost imprimată ca unitate integrală, folosindu-se un polimer de plastic și apoi un strat subțire de cupru, pentru a funcționa așa cum trebuie. A fost testat în Compact Antenna Test Facility a ESA, un spațiu amenajat special pentru a simula spațiul. Testele au arătat că funcționează ca orice antenă, deși costurile de producție ar fi infinit mai mici.

Marteen van der Vorst, inginer al ESA, a spus că următorul pas ar fi să creeze o geometrie ceva mai complexă și să țintească frecvențe mai mari. În final, ar vrea să creeze o astfel de antenă care să obțină acreditarea pentru a fi folosită în spațiu.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a lansat, luni, misiunea „ExoMars 2016″, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan. Misiunea are ca obiectiv studierea planetei Marte pentru a afla, printre altele, dacă există viaţă în afara Terrei. În prima fază, „ExoMars 2016”, lansează un satelit, Trace Gas Orbiter (TGO), şi un modul care ar trebui să ajungă pe suprafaţa lui Marte (Entry Demonstrator Module, EDM), numit şi Schiaparelli. Satelitul va călători şapte luni prin spaţiul cosmic şi va ajunge în apropiere de Marte în luna octombrie. Ulterior, modulul va fi expulzat şi va intra în atmosfera planetei Marte cu o viteză de 21.000 de kilometri pe oră. Va frâna, inclusiv cu ajutorul unei paraşute, scopul său fiind de a ajunge intact pe solul marţian. Schiaparelli va funcţiona acolo câteva zile, cu ajutorul bateriilor din dotare, timp în care va transmite o serie de date.

Satelitul TGO îşi va începe misiunea ştiinţifică în 2017, se va fixa pe o orbită circulară în jurul lui Marte, la o altitudine de circa 400 de kilometri, şi va avea o viaţă utilă de cinci ani. El va fi folosit de experţi pentru a cunoaşte mai bine concentraţia de metan şi de alte gaze din atmosfera marţiană, care ar putea da informaţii despre eventuale procese geologice sau biologice.  A doua fază  a „ExoMars” este prevăzută pentru 2018 şi va include plasarea a două elemente pe suprafaţa Planetei Roşii, un rover al ESA şi o platformă ştiinţifică fixă de la Roscosmos.

loading...