Cei 7 ani de agonie pentru Nokia: De la lider mondial la renaștere

Nokia a fost lider pe piața telefoanelor mobile încă din 1998. Lansarea iPhone însă le-a dat finlandezilor liniile de produse peste cap, aceștia nereușind să țină pasul cu mutarea rapidă a utilizatorilor în sectorul smartphone. După ce Microsoft a cumpărat divizia mobilă a Nokia, gigantul finlandez dă semne de revenire cu o achiziție importantă: Alcatel-Lucent pentru 15 miliarde de dolari.

După lansarea primului iPhone, au urmat niște ani plini de suișuri și coborâșuri pentru fostul gigant finlandez. După ce a dat-o în bară cu telefoane precum Nokia N97, a încercat să revină pe linia de plutire cu MeeGo sau Windows Phone. MeeGo a devenit, în ultimii ani, Sailfish și a debutat pe telefonul Jolla, produs de foști angajați Nokia. Windows Phone va deveni Windows 10, iar telefoanele Lumia îl vor duce mai departe.

„Epoca de aur” a Nokia

Nokia a fost înființată în 1890, producând inițial hârtie. Ulterior, a început să fabrice produse din cauciuc, cabluri si televizoare. În 1983, Nokia și-a deschis fabrica în Salo, un centru industrial important al Finlandei încă din anii ’20. Compania a încheiat un parteneriat cu un producator local de aparate radio și televizoare, care, începând din 1989, a luat numele de Nokia Mobile Phones. Doi ani mai târziu, compania producea primul telefon mobil.

Sub conducerea lui Jorma Ollila, Nokia a devenit cel mai mare producător de telefoane mobile în 1998, atunci când a depășit Motorola la vânzări. În acel moment, Nokia a devenit un puternic motiv de mândrie pentru o mică țară care s-a chinuit să se reconstruiască, după ce a ținut piept invaziei sovietice din timpul războiului.

Nokia a devenit, totodată, cea mai mare companie finlandeză, care a preluat supremația în materie de exporturi și de înființare de locuri de muncă de la companiile de hârtie și de procesare a lemnului. În 2007, Nokia a plătit la bugetul de stat 1,2 miliarde de euro, sumă record pentru o companie finlandeză.

În 2008, Nokia deținea 40% din piața mondială a telefoanelor mobile. În același an, însă, a început declinul, pentru că tehnologii din ce în ce mai avansate se dezvoltau rapid în SUA, cea mai mare piață de tehnologii wireless.

Ce înseamnă „înstrăinarea părintească”. Dacă vorbești aceste lucruri cu copilul tău, riști să fii sancționat

Fenomene extreme în România! Alerta dată de un climatolog, vremea o ia razna în toate anotimpurile

Începutul sfârșitului și resuscitarea de la Microsoft

După lansarea primului iPhone de către Steve Jobs și a sistemului de operare Android, Nokia a decis să rămână o perioadă cu Symbian OS. Nokia N8 a fost un model care lupta cu iPhone, avea o cameră excepțională pentru acele vremuri (12 megapixeli) și era un telefon foarte bun. Dar Nokia nu a știut să le ofere dezvoltatorilor uneltele pe care le oferea Steve Jobs. Așa că a început declinul.

În 2009, Nokia a înregistrat primele pierderi. În februarie 2011, Nokia a ajuns la un acord cu Microsoft ca telefoanele sale să ruleze Windows Phone, sistemul de operare pe care-l dezvoltă gigantul din Redmond. Nokia rămânea lider mondial la numărul total de telefoane vândute, dar nu unde conta. Nokia nu mai exista în categoria telefoanelor inteligente, acolo de unde veneau banii. De asemenea, Windows Phone era un sistem de operare la început de drum, care nu avea aplicații destule și mai avea nevoie de timp.

La întrebarea „De ce a cumpărat Microsoft Nokia?”, David Chappell, consultant Microsoft, a răspuns cu altă întrebare: Cine a avut succes în piaţă? „Apple şi Samsung, că au oferit o experienţă integrată software şi hardware. Dacă aceasta este calea, atunci aşa se explică achiziţia Nokia. E un lucru rezonabil, dacă vrei să ai succes“, a afirmat acesta.

Nokia şi Microsoft şi-au făcut planuri de rezervă, în cazul în care tranzacţia dintre cele două companii sau parteneriatul lor, care dura deja de doi ani nu s-ar fi concretizat în rezultate mulţumitoare. Nokia muncea la un telefon Android, în timp ce Microsoft tatona terenul pentru un telefon Microsoft Surface.

Încercările Nokia de a reveni

Într-un articol din „New York Times” se confirma faptul că Nokia avea un plan B în caz că afacerea cu Microsoft nu se concretiza, iar rezultatele din Windows Phone întârziau să apară. Potrivit unor reprezentanţi ai Nokia, care au lucrat la proiectul confidenţial, o echipă a luat telefoanele Lumia şi au rulat Android pe ele, modificându-le pentru o asemenea misiune. Acest lucru se întâmpla cu mult înainte ca Nokia şi Microsoft să semneze vânzarea diviziei mobile a finlandezilor pentru suma de 7,2 miliarde de dolari. Şefii de la Microsoft ştiau de acest lucru, un reminder al faptului că Nokia are încă putere şi experienţă în crearea de telefoane mobile.

Viitorul pentru Nokia+Microsoft, după cum îl schița Stephen Elop, fostul director Nokia, este unul luminos şi colorat. Marca „Nokia“ nu dispare decât de pe telefoane, deoarece Microsoft n-a cumpărat toată compania, lăsând în urmă dizivia de hărţi, business şi grupul pentru tehnologii avansate.

Elop a mai spus că acesta a fost un pas înainte pentru compania finlandeză, mai ales că a irosit, după lansarea primului iPhone, nişte idei bune. „(…) am caracterizat-o drept «un peisaj cu bijuterii neşlefuite», când am văzut divizia de Cercetare şi Dezvoltare a Nokia“, a adăugat Elop. Faptul că cei de la Nokia sunt pregătiți să revină în forță e demonstrat de ultimul pas făcut. Nokia va prelua Alcatel-Lucent pentru 15 miliarde de euro. Noua entitate va valora aproximativ 40 de miliarde de euro și va fi controlată în proporție de 66,5% de Nokia. De cealaltă parte, Alcatel va deține 33,5%.

Mai mult, finlandezii plănuiesc să revină pe segmentul mobil cu un nou telefon, dar din 2016, când expiră licența pe care Microsoft o deține pe marca Nokia. Tableta Nokia N1 a fost însă lansată în China și este produsă în colaborare cu Foxconn. Totodată, este o companie care investește mult în software prin aplicații de tipul Here Maps sau Z Launcher.