Printre cei care au analizat evenimentele din aceste zile din Ucraina, dar și ramificațiile în retul lumii se află și Yoshihiro Francis Fukuyama, cunoscut pentru cartea sa „Sfârșitul istoriei și ultimul om”, publicatî în 1992. Făcând o paralelă la situația actuală, în cartea sa Fukuyama susținea încă de atunci că răspândirea la nivel mondial a democrațiilor liberale și a capitalismului de piață liberă din Occident și a stilului său de viață ar putea semnala punctul final al evoluției socioculturale a umanității și ar putea deveni ultima formă de guvernare umană. Evalaurea lui Fukuyama de la aceav vreme avea să primească extrem de multe critici. Cele scrise de filozof în 1992 par să se materializeze în aceste zile. În același timp, într-un articol recent filozoful a prevăzut care ar fi următorii pași în stingerea conflictului ruso-ucrainean.
În 1992, imediat după terminarea Războiului Rece, omenirea a resimțit o dezvoltare socialcapitalistă fără precedent. Statele, care fuseseră conclave comuniste până atunci, inclusiv fosta URSS, îmbrățișau, într-o anume formă democrația, capitalismul și piața liberă. În cartea sa, „Sfârșitul istoriei și ultimul om”, filozoful Francis Fukuyama avea să emită enunțuri controversate pe această temă.
Potrivit lui Fukuyama, una dintre principalele critici aduse cărții a fost poziția sa agresivă față de postmodernism. În opinia lui Fukuyama, filozofia postmodernă a subminat ideologia din spatele democrației liberale, lăsând lumea occidentală într-o poziție potențial mai slabă.
Filozoful spunea că marxismul și fascismul s-au dovedit nesustenabile pentru uz practic. De cealaltă parte, mai spune Fukuyama, democrația liberală încă prospera, și era un motiv suficient pentru a îmbrățișa atitudinea plină de speranță a epocii progresiste, deoarece această speranță pentru viitor era ceea ce făcea ca o societate să merite să lupte pentru a o menține.
În cartea din 2011, Fukuyama descrie ceea ce face ca un stat să fie stabil, folosind istoria politică comparată pentru a dezvolta o teorie a stabilității unui sistem politic. Potrivit lui Fukuyama, o ordine politică ideală are nevoie de un stat modern și eficient, de un stat de drept care să guverneze statul și să fie răspunzător. Toate aceste enunțuri aveau să se dovedească reale, într-o anume măsură, având în vedere evoluțiile negative,d in păcate, a așa-ziselor noi democrații, dar și a celor cu istorie.
Obișnuit în a face judecăți de caz pertinente, în opinia sa bineânțeles, Francis Fukuyama a scris recent un articol pentru publicația „American Purpose”, în care acesta vede cel puțini 8 pași de rezolvare a situației de conflict pe termen scurt, dar și pe termen lung.
„Urmărirea războiului din Ucraina nu este diferită aici în ceea ce privește informațiile disponibile. Cu excepția faptului că mă aflu într-un fus orar adiacent și a faptului că există mai mult sprijin pentru Putin în Balcani decât în alte părți ale Europei. O mare parte din aceasta din urmă se datorează Serbiei și găzduirii de către Serbia a Sputnik.”, scrie Fukuyama în articolul său.
Mergând mai departe cu relatările sale, Fukuyama vorbește de cei 8 pași pe care acesta i-a văzut în rezolvarea situației dintre cele două state beligerante, după cum urmează:
Afirmația lui Fukuyama stă în picioare, dacă e să ne luăm după modul în care trupele ucrainene au reușit să facă față armatei ruse. Filozoful spune că, în opinia lui, planificarea rusă a fost incompetentă, bazată pe o presupunere eronată că ucrainenii erau favorabili Rusiei și că armata lor se va prăbuși imediat după o invazie.
„În mod evident, soldații ruși aveau la ei uniforme de gală pentru parada victoriei de la Kiev, mai degrabă decât muniție și rații suplimentare. Trupele rusești sunt blocate în afara diferitelor orașe ucrainene, unde se confruntă cu probleme uriașe de aprovizionare și cu atacuri ucrainene constante”, spune filozoful.
Când face aceste afirmații, referitoare la trupele rusești, Fukuyama se bazează pe fatpul că rezistenta ucrainenilor a făcut posibilă acest lucru, dar și că armata de pe teren va ajunge la un punct în care nu va mai putea fi nici aprovizionată, nici retrasă, iar moralul se va evapora. „Acest lucru este valabil cel puțin în nord; rușii se descurcă mai bine în sud, dar aceste poziții ar fi greu de menținut dacă nordul se prăbușește.”, afirmă Fukuyama.
Și asta s-a văzut la toate cele patru runde de negocieri, având în vedere lipsa de concesii și de-o parte și de alta a baricadei. Nu există niciun compromis imaginabil care să fie acceptabil atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, având în vedere pierderile pe care le-au suferit până în acest moment, este de părere filozoful.
Critica filozofului la adresa acestui organism internațional este una dură, scriind că „singurul lucru util a fost votul Adunării Generale, care ajută la identificarea actorilor răi sau evazioniști din lume.”
În opinia filozofului Fukuyama, deciziile administrației Biden de a nu declara o zonă de interdicție aeriană sau de a nu ajuta la transferul MiG-urilor poloneze au fost ambele bune; și-au păstrat cumpătul într-o perioadă foarte emoționantă.
„Este mult mai bine ca ucrainenii să îi învingă pe ruși pe cont propriu, lipsind Moscova de scuza că NATO i-a atacat, precum și evitând toate posibilitățile evidente de escaladare. MiG-urile poloneze, în special, nu ar adăuga prea mult la capacitățile ucrainene.
Mult mai importantă este o aprovizionare continuă cu Javelin, Stingers, TB2-uri, provizii medicale, echipamente de comunicații și schimbul de informații. Presupun că forțele ucrainene sunt deja direcționate de serviciile de informații ale NATO care operează din afara Ucrainei.”, opinează Fancis Fukuyama în articolul său.
Și vorbim aici în primul rând de costurile umane, fără a mai pune la socoteală și pe cele economice. Fukuyama este de părere că cele mai mari pagube sunt provocate de rachete și artilerie, la care nici MiG-urile, nici o zonă de interdicție aeriană nu pot face mare lucru. „Singurul lucru care va opri măcelul este înfrângerea armatei ruse la sol.”, concluzionează filozoful.
Citește și: Crește numărul morților în Ucraina. Vestea tragică de ultimă oră
Deși pare hazardată această afirmație, Fukuyama este cel care a enunțșat-o, argumentând că acum Putin primește sprijin pentru că este perceput ca fiind un om puternic. În același timp, flozoful se întreabă „ce are de oferit odată ce își demonstrează incompetența și este lipsit de puterea sa coercitivă?”
La acest capito, Fukuyama se referă strict la cei care i-au arătat suport pe plan internațional liderului de la Kremlin, care astăzi suferă repercursiunile acestor alegeri din trecut. Fukuyama îi și nominalizează pe cei despre care vrobșete fiind vorba de Matteo Salvini, Jair Bolsonaro, Éric Zemmour, Marine Le Pen, Viktor Orbán, și chiar despre Donald Trump.
Asemenea Rusiei, spune Fukuyama , China și-a construit în ultimul deceniu forțe militare aparent de înaltă tehnologie, dar care nu au experiență de luptă.
„Performanța mizerabilă a forțelor aeriene rusești ar fi probabil reprodusă de Forțele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare, care, în mod similar, nu are experiență în gestionarea operațiunilor aeriene complexe.
Putem spera că liderii chinezi nu se vor amăgi cu privire la propriile capacități, așa cum au făcut-o rușii atunci când se gândesc la o viitoare acțiune împotriva Taiwanului.
Să sperăm că Taiwanul însuși se va trezi la necesitatea de a se pregăti pentru luptă, așa cum au făcut ucrainenii, și va restabili recrutarea. Să nu fim prematur defetiști.”, este de părere Francis Fukuyama.
Concluzia finală a celebrului filozof este că o înfrângere a Rusiei va face posibilă o „nouă naștere a libertății” și „ne va scoate din starea de depresie în care se află democrația globală. Spiritul anului 1989 va continua să trăiască, datorită unor ucraineni curajoși.”