Pe fondul evoluției lucrurilor în Ucraina, dar și ca urmare a unor puncte cheie de discutat, recent a avut loc o nouă ședință CSAT, prezidată chiar de Klaus Iohannis. În urma acestei ședințe s-a decis care sunt armele pe care le cumpără România, ideea fiind de fapt, necesitatea modernizării echipamentelor din dotarea armatei cu cele mai noi tehnologii.
Pe fondul conflictului declanșat în Ucraina pe 24 februarie 2022, România a devenit unul din punctele strategice importante ale NATO în estul continentului. Încă din primele zile de conflict, România a devenit parte implicată direct în eforturile NATO de a-și securiza granițele, asta însemnând inclusiv intrarea României în efectivele de poliție aeriană desfășurate de NATO în zonă.
În martie a.c., alături de Portugalia, statul român a intrat în cea de a 62-a rotație de poliție aeriană desfășurată pe flancul estic de Alianța Nord-Atlantică.
Mișcarea are loc în contextul în care România încearcă să crească cheltuielile pentru apărare și să își modernizeze forțele militare în urma invaziei Rusiei în Ucraina vecină.
Vezi și: Klaus Iohannis, despre deciziile NATO luate pentru România în urma războiului Rusia – Ucraina
De curând, Klaus Iohannis a prezidat o nouă ședință a CSAT, moment în care s-au discutat problemele de securitate ale granițelor României, în raport cu creșterea tensiunilor din zona ucraineană, dar și despre un viitor acord de modernizare a efectivelor armate din Aviația Militară.
Conform surselor, la ultima ședință CSAT s-a decis care sunt armele pe care le cumpără România, și anume avioanele de ultimă generație, F-35 Joint Strike Fighters, în încercarea de a spori capacitățile de securitate aeriană ale țării și de a descuraja „agresiunea”, potrivit unui comunicat postat pe site-ul președintelui Klaus Iohannis.
Momentul în care NATO trebuie să intervină în războiul din Ucraina: ‘Noi și România i-am avertizat’
În ultimele luni, oficialii români și-au exprimat un interes tot mai mare pentru achiziționarea acestui avion de luptă, în contextul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei se prelungește.
Decizia, care nu a specificat câte avioane dorește Bucureștiul, a fost luată după ce Iohannis s-a întâlnit cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), se arată în comunicatul respectiv.
„A avea capabilități operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente ca parte a angajamentelor noastre ca stat NATO și UE este esențială pentru ca România să își îndeplinească obiectivele politicii de apărare.
Procesul de modernizare a forțelor aeriene va continua prin achiziționarea de avioane F-35 de ultimă generație.”, se arată în declarație președintelui Iohannis.
Decizia de a cumpăra avionul ar poziționa România, un aliat NATO care împarte o graniță cu Ucraina, pentru a se alătura întreprinderii globale Joint Strike Fighter cu 17 membri, după ce Canada a oficializat achizițiile de F-35 în ianuarie.
Deși România a ratat ținta NATO de 2% din cheltuielile de apărare în 2022, guvernul de la București se așteaptă să cheltuiască 2,5% din PIB pentru apărare în 2023, potrivit surselor politice.
Vezi și: Arma secretă pe care România nu a dat-o Ucrainei. Anunțul lui Vasile Dâncu
Anul trecut, oficialii români au fost de acord să achiziționeze 32 de avioane de luptă F-16 din Norvegia. Lockheed Martin, contractorul principal pentru F-35, a trimis întrebările privind potențiala achiziție a României către guvernul SUA, dar a declarat pentru Breaking Defense într-un comunicat:
„Lockheed Martin apreciază parteneriatul nostru puternic și istoria cu Forțele Aeriene Române și așteaptă cu nerăbdare să continue acest parteneriat în viitor.”, se arată în comunicat
Vestea că printre armele pe care le cumpără România se numără și cele 32 de avioane de luptă F-16 din Norvegia, precum și decizia de a cumpăra F-35 evidențiază cât de dramatic a schimbat peisajul de securitate european invazia Rusiei în Ucraina, spun specialiștii.
NATO a primit oficial Finlanda ca al 31-lea membru al său, anulând decenii de nealiniere, iar Suedia așteaptă să se alăture și ea alianței, deși obiecțiile din partea Turciei și Ungariei au blocat acest demers.
Interesul pentru F-35 a crescut la nivel global în rândul aliaților și partenerilor SUA, pe măsură ce tot mai multe țări încearcă să își modernizeze flotele și să obțină interoperabilitatea cu sistemele lor de armament, pe care oficialii le numesc „integrate prin proiectare”.
Aproximativ 600 de F-35 vor opera în Europa până la mijlocul anilor 2030, a declarat generalul James Hecker, comandantul Forțelor Aeriene ale SUA în Europa și Africa, în timpul unui eveniment găzduit de Institutul Mitchell la 22 martie.
„Am avut patru țări care au intrat în vânzări de la invazia din Ucraina. Acum am ajuns să avem peste 600 de F-35 până în 2034, iar din aceste 600, doar 50 vor fi din SUA.
Ceea ce a făcut Putin când a invadat Ucraina a fost exact efectul opus pe care dorea să [îl] aibă. Ceea ce s-a întâmplat de fapt este că a unit NATO și, de fapt, probabil că va crește NATO cu încă câteva națiuni”, a generalul James Hecker.
Rămâne de văzut când vor ajunge în România primele avioane F-35 și dacă, între timp, CSAT va mai lua și alte decizii privind armele pe care le cumpără România.