Iminenta invazie a Rusiei în Ucraina pune presiune pe Aliați, iar NATO are, se pare, deja un plan. Specialiștii sunt de părere că NATO trebuie să planifice mai mult decât eforturile de descurajare a unei noi invazii rusești. În același timp, trebuie să recunoască faptul că răspunsul real poate fi diferit în funcție de amploarea operațiunilor militare rusești.
La finalul anului trecut, miniștrii de externe ai Alianței s-au întâlnit la Riga. Încă de atunci s-a analiza modul în care ar trebui să abordeze acumularea de trupe rusești în apropierea Ucrainei. În celași timp s-au făcut strategii pentru cum să descurajeze o repetare a ocupației și anexării Crimeei de către Rusia în 2014, sau chiar mai rău.
După reuniune, secretarul de stat Antony Blinken a declarat presei că NATO este unită. Primele măsuri au fost o serie de sancțiuni economice cu impact puternic, precum și eforturile suplimentare pentru a consolida apărarea alianței pe flancul estic.
În 2014, Putin nu a fost descurajat de sancțiunile economice. În cazul în care acțiunile vor eșua din nou, o mare parte din răspunsul american real ar putea depinde de locul și de cât de mult din Ucraina încearcă Putin să ocupe.
Înainte de a acționa, Vladimir Putin va trebui să își amintească faptul că Statele Unite au o istorie îndelungată de a reacționa mai energic. Mai ales când vine vorba de o provocare militară majoră decât se așteptau adversarii săi.
Războiul din Coreea și Furtuna din deșert sunt doar două exemple proeminente. S-ar putea concepe patru scenarii generale posibile pentru o invazie militară rusă în Ucraina. Răspunsurile NATO la un atac militar ar varia în funcție de alternativa aleasă de Putin.
Analiștii politici spun că acest lucru pare puțin probabil,. Ar fi foarte riscant din punct de vedere diplomatic și costisitor din punct de vedere militar pentru Moscova. Rusia ar putea pierde. Putin pare interesat în primul rând de zonele vorbitoare de limbă rusă din estul Ucrainei.
Răspunsul NATO la o invazie totală ar putea fi dur, inclusiv prin furnizarea posibilă de aviație Ucrainei pentru a apăra Kievul în cazul în care Ucraina ar pierde bătălia. Ar putea duce la o escaladare și la un război major, în ciuda lipsei unui angajament în temeiul articolului 5. Probabil că Putin știe acest lucru.
Dacă ar avea succes, Ucraina ar fi blocată, ar pierde până la jumătate din teritoriul său. Astfel, Putin ar avea controlul asupra teritoriului majorității vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina. Dar ar trebui, de asemenea, să ocupe zona majoritar vorbitoare de ucraineană dintre Odesa și Crimeea. Asta ar putea fi foarte greu de ținut din punct de vedere militar.
Răspunsul NATO ar fi, de asemenea, sever, pentru ceea ce a mai rămas din Ucraina, pentru a ajuta la protejarea acesteia. Aceasta nu este o opțiune probabilă pentru Rusia. Cu excepția cazului în care Putin are un succes militar inițial puternic și Occidentul se răzgândește.
Aliații NATO își pregătesc forțele și trimit întăriri în Europa de Est ca răspuns la consolidarea de către Rusia a peste 100.000 de soldați la granițele Ucrainei. Nu din punct de vedere militar. Ucraina nu este membră a NATO. Astfel că, alianța nu este obligată prin tratat să o apere.
Președintele american Joe Biden a declarat că nu va trimite trupe americane sau aliate pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, Kievul este un partener apropiat. Ucrainei i s-a promis o eventuală aderare la alianță la un summit NATO din 2008.
Deocamdată, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, care are 30 de membri, colaborează cu Ucraina pentru a-și moderniza forțele armate. Canada derulează un program de instruire în Ucraina. Danemarca își intensifică, de asemenea, eforturile pentru a aduce armata ucraineană la standardele NATO. Alianța a declarat că va ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor cibernetice și furnizează echipamente de comunicații securizate pentru comandamentul militar.
Statele Unite, Marea Britanie și statele baltice trimit arme Ucrainei, inclusiv rachete antitanc, arme de calibru mic și ambarcațiuni. Turcia a vândut drone Ucrainei pe care armata ucraineană le-a folosit în estul Ucrainei împotriva separatiștilor susținuți de Rusia.
Cu toate acestea, Germania este împotriva trimiterii de arme în Ucraina. În schimb, Berlinul a promis un spital de campanie complet și pregătirea necesară pentru ca trupele ucrainene să îl opereze, în valoare de aproximativ 6 milioane de dolari.
Alianța este îngrijorată de o potențială propagare a unui eventual conflict între Rusia și Ucraina, în special în regiunea Mării Negre, unde Rusia a anexat Crimeea în 2014, și în Marea Baltică. Departamentul american al Apărării a plasat aproximativ 8.500 de soldați americani în stare de alertă sporită.
Danemarca va trimite o fregată în Marea Baltică și patru avioane de război F-16 în Lituania. Spania a trimis un vânător de mine și o fregată pentru a se alătura forțelor navale NATO în Marea Mediterană și în Marea Neagră.
De asemenea, Madridul ia în considerare trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria, în timp ce Olanda a oferit, de asemenea, două avioane de luptă F-35 Bulgariei începând cu luna aprilie. Franța ar putea trimite trupe în România sub comanda NATO.
NATO a oferit mai multe discuții cu Moscova în formatul Consiliului NATO-Rusia de la Bruxelles pentru a găsi o soluție. În plus, fiind o alianță formată din 30 de țări cu priorități diferite, deciziile sunt luate în mod colectiv și poate dura ceva timp pentru a aduna trupele necesare pentru misiuni comune, spune o analiză a agenției Reuters.
Aliații NATO discută dacă să mărească numărul de trupe care se rotesc prin Europa de Est. Aceștia se vor concentra pe această problemă atunci când miniștrii aliați ai apărării se vor întâlni la Bruxelles, la mijlocul lunii februarie, în cadrul unei reuniuni programate la Bruxelles.
NATO are patru grupuri de luptă multinaționale de mărimea unui batalion, adică aproximativ 4.000 de soldați, conduse de Canada, Germania, Marea Britanie și Statele Unite în Letonia, Lituania, Estonia și Polonia.
Cele mai importante decizii ar putea fi luate abia în luna iunie. La acel moment, liderii NATO se vor reuni la Madrid pentru un nou summit. Se așteaptă ca aceștia să convină asupra unui nou plan general, numit Concept strategic. Planul, spune analiza Reuters, ese conceput, în parte, pentru a consolida accentul pus de NATO pe descurajarea Rusiei.
Guvernul Bulgariei a declarat că este pregătit să înființeze o forță de 1.000 de oameni în țară, sub comandă bulgară și în strânsă cooperare cu NATO, eventual cu câțiva soldați din alte țări aliate.
Aceasta ar putea fi formată până în aprilie sau mai. Alianța occidentală are o forță terestră multinațională de până la 4.000 de soldați în România. Statele Unite au, de asemenea, soldați staționați în baze separate în România și în Bulgaria.
România ar putea avea o prezență NATO mai mare, după ce Franța a oferit mai multe trupe. România se află în discuții cu Statele Unite pentru creșterea numărului de trupe pe teritoriul său. Deși operațională din 2017, forța multinațională din România rămâne doar un comandament terestru, fără forțe aeriene, maritime sau speciale imediate.
Toți analiștii politici speră ca Putin să dea curs invitației secretarului Blinken de la Riga de a se reangaja în procesul de pace Minsk 2 și nu va urmări una dintre aceste alternative militare. Lumea este deja un loc foarte periculos. Un atac militar rusesc asupra Ucrainei ar face și mai mult rău.