Cum acționează „mama tuturor bombelor” și unde ar putea fi folosită. MOAB are peste 9 metri lungime şi produce o undă de șoc devastatoare

Într-un moment în care întreaga lume urmărește cu îngrijorare riscul escaladării conflictului cu Iranul, armata americană analizează inclusiv posibilitatea utilizării GBU-43/B, cunoscută drept MOAB sau „mama tuturor bombelor”, una dintre cele mai puternice arme convenționale din arsenalul Statelor Unite.

Ce este „mama tuturor bombelor”

GBU-43/B Massive Ordnance Air Blast este o bombă convențională de dimensiuni impresionante. Are aproximativ 9,18 metri lungime, un diametru de peste un metru și transportă circa 8,5 tone de exploziv H-6. Puterea exploziei este estimată la echivalentul a aproximativ 11 tone de TNT.

Important este însă că MOAB nu este o armă nucleară. Forța sa enormă provine din cantitatea de exploziv convențional și, mai ales, din modul în care este produsă și răspândită unda de șoc.

Potrivit CNN, utilizarea sa se numără printre variantele analizate în planurile militare americane pentru eventuale noi operațiuni împotriva Iranului. Printre țintele luate în calcul s-ar putea afla infrastructura energetică și obiective asociate programului nuclear iranian.

Vezi și:

De ce îți poate reține bancomatul cardul. Greșelile și situațiile în care riști să rămâi fără el

Cum acționează MOAB

Spre deosebire de bombele concepute să pătrundă adânc în pământ înainte de detonare, MOAB își produce efectul în principal la suprafață. Bomba este lansată dintr-un avion militar de transport MC-130 și este ghidată către țintă.

Particularitatea sa este explozia produsă foarte aproape de sol, înaintea impactului propriu-zis. În acest fel, o mare parte din energia degajată se propagă sub forma unei unde de șoc extrem de puternice.

Pe înțelesul tuturor, arma nu încearcă în primul rând să „sape” prin zeci de metri de rocă sau beton, ci să devasteze o suprafață mare prin presiunea enormă produsă de explozie. În apropierea punctului de detonare, efectele asupra clădirilor, infrastructurii și persoanelor pot fi catastrofale, iar pagube se pot produce și la distanțe considerabile.

De ce ar putea avea probleme în fața instalațiilor subterane

Tocmai modul în care funcționează reprezintă și principala limitare a MOAB în cazul Iranului. Unele instalații nucleare iraniene sunt amplasate adânc în subteran și sunt protejate de rocă și structuri fortificate.

„MOAB este o armă excelentă pentru distrugerea suprafețelor extinse, dar nu este proiectată să penetreze adânc”, a explicat un oficial familiarizat cu planificarea militară, citat de CNN.

Așadar, imaginea de „bombă care distruge orice” poate fi înșelătoare. MOAB este extrem de puternică, dar nu îndeplinește aceeași misiune ca bombele special construite pentru distrugerea buncărelor aflate la mare adâncime.

A fost folosită o singură dată în luptă

MOAB a fost dezvoltată la începutul anilor 2000, iar unul dintre obiective era inclusiv producerea unui efect psihologic uriaș asupra adversarului. Prima utilizare în luptă a avut loc pe 13 aprilie 2017, în Afganistan, când Statele Unite au lansat o astfel de bombă asupra unei rețele de tuneluri folosite de ISIS-K.

Acum, eventuala sa utilizare împotriva Iranului ar avea o semnificație mult mai mare. Dincolo de distrugerile provocate, folosirea unei arme de asemenea putere ar transmite un mesaj politic și militar extrem de puternic și ar putea fi interpretată drept o nouă etapă a escaladării conflictului.

Pentru administrația Trump, dilema este tocmai găsirea unei variante care să producă un rezultat militar și un impact psihologic puternic fără desfășurarea pe scară largă a trupelor americane la sol. Într-un climat internațional deja tensionat, perspectiva folosirii MOAB readuce însă în prim-plan temerile privind extinderea conflictului și consecințele pe care o nouă escaladare le-ar putea avea asupra întregii regiuni.

Cum acționează „mama tuturor bombelor” și unde ar putea fi folosită. MOAB are peste 9 metri lungime şi produce o undă de șoc devastatoare