Soțul moare și casa era cumpărată înainte de căsătorie. Ce parte primește soția și cât revine copiilor

Dacă locuința era proprietatea exclusivă a soțului, cumpărată înainte de căsătorie, soția moștenește un sfert, iar copiii acestuia primesc împreună trei sferturi, în cazul moștenirii legale. Soția nu primește mai întâi jumătate din casă, ca și cum aceasta ar fi fost bun comun. Împărțirea presupune că locuința se află încă în patrimoniul soțului la deces, iar soția și copiii acceptă moștenirea.

De ce soția nu primește automat jumătate din casă

Căsătoria nu transformă automat în bun comun o locuință pe care unul dintre soți o deținea deja. În regimul comunității legale, regula bunurilor comune privește bunurile dobândite în timpul căsătoriei, cu excepțiile prevăzute de Codul civil.

Prin urmare, dacă soțul era proprietarul exclusiv al casei înainte de căsătorie și ulterior nu s-a schimbat regimul juridic al acesteia, întreaga sa proprietate asupra locuinței intră în succesiune. Nu se separă în prealabil o jumătate care să îi aparțină soției.

Situația este diferită dacă actele arată că soția devenise deja coproprietară sau dacă imobilul fusese inclus în comunitate printr-o convenție matrimonială. În asemenea cazuri, moștenirea privește drepturile care îi aparțineau efectiv soțului decedat.

Vezi și:

Soțul moare și casa era cumpărată înainte de căsătorie. Ce parte primește soția și cât revine copiilor

Dacă ai contribuit la plata ratelor ori la renovarea unei case care era bunul propriu al soțului, aceste plăți trebuie analizate separat. Ele pot genera drepturi de creanță, în funcție de proveniența banilor și de probe, fără să îți ofere automat jumătate din proprietate.

Citește și: Apartamentul este pe numele soțului, dar tu ai plătit ratele. Ce drepturi ai asupra locuinței în caz de divorț

Cât primește soția și cum împart copiii restul

Articolul 972 alineatul (1) litera a) din Codul civil stabilește că soțul supraviețuitor primește un sfert din moștenire atunci când vine în concurs cu descendenții persoanei decedate. Numărul copiilor nu modifică această cotă a soției.

Copiii primesc împreună celelalte trei sferturi. Potrivit articolului 975 din Codul civil, partea lor se împarte egal atunci când vin la moștenire în nume propriu.

Dacă există un singur copil, soția primește 25%, iar copilul 75%. Dacă sunt doi copii, soția păstrează 25%, iar fiecare copil primește câte 37,5%.

În cazul a trei copii, fiecare primește câte 25%, la fel ca soția. Aceste exemple presupun că toți copiii vin direct la moștenire, fără renunțări sau alte împrejurări care să schimbe împărțirea.

Sunt avuți în vedere copiii soțului decedat, inclusiv cei dintr-o relație anterioară, nu doar copiii comuni ai cuplului. Copiii soției pe care soțul nu i-a adoptat nu devin moștenitorii lui legali numai prin căsătoria părinților.

Cota moștenită nu înseamnă o cameră și nici bani primiți imediat

Procentele reprezintă cote din dreptul de proprietate. Dacă locuința este bunul împărțit între moștenitori, soția și copiii devin coproprietari, fără ca fiecăruia să îi revină automat o anumită cameră.

Pentru un exemplu simplificat, la o casă evaluată la 400.000 de lei, cota de un sfert are o valoare de 100.000 de lei. Cele trei sferturi ale copiilor valorează împreună 300.000 de lei, însă aceste sume nu sunt plătite automat la dezbaterea succesiunii.

Separarea proprietății se poate realiza ulterior prin partaj. În funcție de acordul moștenitorilor și de posibilitățile concrete, locuința poate fi atribuită unuia dintre ei cu plata unei sulte către ceilalți sau poate fi vândută, urmând împărțirea prețului.

Cotele prezentate sunt cele ale moștenirii legale. Existența unui testament, a unor donații ori a unor datorii impune o analiză distinctă, inclusiv a regulilor care protejează rezerva succesorală a soției și a copiilor.

Citește și: Totul despre moștenitorii rezervatari. Procentul uriaş din moştenire la care au dreptul

Poate soția să rămână în locuință după deces

Separat de cota moștenită, articolul 973 din Codul civil reglementează dreptul de abitație al soțului supraviețuitor. Acesta poate exista dacă soția locuia în casă la data decesului, casa face parte din moștenire și ea nu are un drept real de folosință asupra altei locuințe corespunzătoare nevoilor sale.

Dreptul este gratuit și se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deschiderea moștenirii. Prin excepție, încetează chiar înainte de împlinirea anului dacă soția se recăsătorește.

Ceilalți moștenitori pot cere restrângerea abitației dacă întreaga locuință nu îi este necesară sau schimbarea acesteia dacă îi pun la dispoziție o altă locuință corespunzătoare. Dreptul de a locui în casă nu îi mărește însă cota de proprietate stabilită prin succesiune.

Nota redacției Playtech – Acest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat.

Un indicator de viteză este acoperit de crengi sau întors. Poți contesta amenda primită de la radar?