Vârsta de pensionare ar putea creşte. Motivul pentru românii ar putea ieşi mai târziu din câmpul muncii

România se apropie de un val important de pensionări, iar Consiliul Fiscal avertizează că sistemul de pensii va fi tot mai presat în anii care urmează. Instituția recomandă, în Raportul anual pentru 2025, ca vârsta standard de pensionare să fie legată mai strâns de evoluția speranței de viață, ceea ce ar putea însemna, pe termen lung, o ieșire mai târzie din câmpul muncii pentru români.

Generația „decrețeilor”, motorul presiunii pe bugetul de pensii

Explicația din spatele acestei recomandări ține de demografie. Generațiile numeroase născute după Decretul din 1966, cunoscute drept „decrețeii”, se apropie acum de vârsta ieșirii din activitate, iar numărul celor care vor primi pensie va crește mult mai rapid decât numărul celor care muncesc și contribuie la sistem.

Consiliul Fiscal estimează că această presiune demografică va face ca cheltuielile cu pensiile să continue să crească până în 2030. Instituția propune trei direcții principale pentru a atenua riscurile: mai mulți oameni activi pe piața muncii, o bază mai largă de contribuabili și o ajustare graduală a vârstei de pensionare, corelată cu speranța de viață.

„Atenuarea acestor riscuri ar reclama o serie de măsuri structurale: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.

Nu există încă o vârstă nouă de pensionare stabilită

Important de precizat: raportul nu anunță o decizie deja luată. Nu se spune nicăieri că românii vor trebui să lucreze până la 66, 67 sau 68 de ani, iar instituția nu propune un calendar concret pentru vreo schimbare.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Recomandarea rămâne, deocamdată, la nivel de principiu: dacă oamenii trăiesc mai mult, ar putea fi împins treptat și momentul la care ies la pensie. Presiunea este cu atât mai mare cu cât România are deja o rată de ocupare mult sub media europeană — 63% în 2025, în scădere față de anul anterior, comparativ cu 75,3% la nivelul Uniunii Europene.

Deficitul bugetului de pensii, în creștere accelerată

Situația se vede deja clar în cifrele bugetare. Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, incluzând pensiile speciale și de serviciu, a ajuns în 2025 la 52,4 miliarde de lei, cu 12,7 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent.

Cheltuielile de asistență socială au crescut cu aproximativ 12% în 2025, adică aproape 27 de miliarde de lei, iar una dintre explicații este faptul că recalcularea pensiilor, începută în septembrie 2024, și-a produs efectele pe un an întreg. Pentru 2026, aceste cheltuieli sunt estimate la aproximativ 249 de miliarde de lei, echivalentul a 12,2% din PIB.

Consiliul Fiscal atrage atenția că salariile bugetarilor și pensiile consumă deja o parte foarte mare din veniturile statului — 68,8% din veniturile bugetare în 2025. De aceea, instituția recomandă prudență inclusiv pentru majorarea pensiilor în 2027, cerând ca acestea să nu crească mai repede decât economia.

„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească, în ceea ce privește ritmul de creștere, dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă”, arată raportul.

Cum înregistrezi vocea peste o prezentare PowerPoint, slide cu slide. Metoda simplă pentru o prezentare gata de trimis