Influencerii financiari și reclamele cu „investiții garantate” intră în vizorul ASF. Ce se schimbă în România până în 2028

Reclamele care îți promit că poți transforma câteva sute de lei într-o avere, „experții” financiari de pe rețelele sociale și grupurile online în care sunt promovate investiții aparent fără risc vor primi mai multă atenție din partea autorităților. Autoritatea de Supraveghere Financiară pregătește o monitorizare mai activă a mediului digital, cu scopul de a identifica fraudele înainte ca acestea să producă prejudicii importante consumatorilor.

Măsurile sunt incluse în Strategia ASF privind inovația financiară pentru perioada 2026-2028 și vizează publicitatea online, postările sponsorizate, promovarea realizată de influenceri financiari, grupurile de discuții specializate și site-urile care oferă servicii financiare fără autorizație. Principiul este trecerea de la intervenția după producerea fraudei la identificarea cât mai rapidă a semnalelor care indică o posibilă schemă.

Fenomenul nu este deloc unul marginal. Fraudele online din România au evoluat de la clasicele emailuri de phishing la campanii sponsorizate pe rețele sociale, site-uri care imită publicații cunoscute și platforme false de investiții în care victimele văd inclusiv profituri fictive.

Ce va urmări ASF pe internet

Una dintre direcțiile principale ale strategiei este monitorizarea comunicărilor comerciale și a promovării produselor financiare. Asta înseamnă că o reclamă sponsorizată care promovează o presupusă investiție, o postare a unui influencer financiar sau un website care pretinde că oferă servicii de investiții poate deveni relevant pentru ASF atunci când există suspiciuni privind legalitatea sau modul în care sunt prezentate ofertele.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Autoritatea spune că va urmări inclusiv site-urile care promovează servicii financiare fără autorizație, paginile care folosesc în mod abuziv numele sau sigla ASF și platformele care promit randamente garantate. Un alt semnal de alarmă îl reprezintă campaniile prin care utilizatorilor li se cere să transfere bani sau criptoactive către entități necunoscute.

Monitorizarea surselor online ar urma să fie corelată cu petițiile și reclamațiile trimise autorității. În acest fel, dacă mai multe persoane raportează aceeași platformă, iar în paralel apar reclame sponsorizate, site-uri clonă sau grupuri care promovează respectiva „investiție”, ASF ar putea identifica mai repede un tipar.

Exact astfel de mecanisme sunt folosite deja în escrocherii care promit bani rapizi. Atacatorii cumpără reclame pe rețele sociale, copiază identitatea unor instituții media și folosesc imaginea persoanelor publice pentru a conduce victimele către platforme false.

Vezi și:

Hackerii care amenințau că publică GTA 6 au legat totul de o criptomonedă. Planul s-a prăbușit, iar moneda a pierdut 85% din valoare

Bitcoin și Ethereum ar putea avea o nouă problemă: AI ar putea ajunge să spargă matematica din spatele portofelelor crypto

Influencerii financiari vor fi și ei urmăriți mai atent

O componentă importantă a noii strategii o reprezintă așa-numiții „finfluenceri”, adică persoane care discută sau promovează investiții și produse financiare pe YouTube, TikTok, Instagram, Facebook, Telegram sau alte platforme. Nu rezultă că orice creator care vorbește despre bani sau investiții devine automat ținta unui control, ci că promovarea produselor financiare intră în zona de interes atunci când poate genera riscuri pentru consumatori.

Distincția făcută de ASF este importantă. În cazul companiilor autorizate există ceea ce autoritatea numește riscuri de conduită, care pot apărea inclusiv din modul în care un produs financiar este promovat. În paralel, fraudele propriu-zise sunt asociate deseori unor persoane sau companii care funcționează în afara cadrului de supraveghere și care nici măcar nu dețin autorizațiile necesare.

Asta poate deveni relevant inclusiv pentru influencerii care promovează platforme obscure de investiții sau produse cu promisiuni nerealiste. Strategia pune accent pe publicitatea online și pe influenceri tocmai pentru că o recomandare venită de la o persoană urmărită de zeci sau sute de mii de oameni poate conferi credibilitate unei oferte care, în realitate, prezintă riscuri foarte mari.

Problema este deja vizibilă în zona criptomonedelor, unde grupurile de investiții de pe WhatsApp și Telegram au fost folosite pentru promovarea unor scheme în care falși „mentori” sau „profesori” promiteau câștiguri garantate și ofereau presupuse semnale de tranzacționare.

Site-uri clonă, phishing și false platforme de investiții

ASF menționează explicit mai multe tipuri de fraude pe care încearcă să le identifice mai repede. Printre acestea se numără website-urile clonă, phishingul și schemele investiționale frauduloase. Rezultatul monitorizării poate duce la avertismente publice, sesizarea organelor de urmărire penală și demersuri pentru eliminarea site-urilor frauduloase.

Este o schimbare de abordare importantă pentru că, în multe fraude financiare, viteza este esențială. O platformă poate fi creată, promovată agresiv timp de câteva săptămâni, poate colecta bani și apoi poate dispărea înainte ca numărul reclamațiilor să devină suficient de mare pentru a atrage atenția autorităților.

În România au existat deja cazuri în care victimele au pierdut zeci sau sute de mii de lei după ce au intrat în contact cu falși brokeri. O femeie din Suceava, de exemplu, a pierdut peste 65.000 de lei într-un fals fond de investiții, iar într-o altă anchetă o rețea de falși brokeri ar fi folosit inclusiv aplicații legitime de control la distanță pentru a obține acces la conturile bancare ale victimelor.

Criptomonedele și inteligența artificială, printre priorități

Strategia ASF nu se limitează la reclame și influenceri. Pentru perioada 2026-2028, printre domeniile considerate prioritare apar criptoactivele, tehnologiile de tip Distributed Ledger Technology, inteligența artificială, tokenizarea instrumentelor financiare și serviciile furnizate transfrontalier. Documentele strategice ale instituției pun, în general, accent pe o supraveghere bazată pe date și pe tehnologii mai avansate.

Inteligența artificială complică suplimentar problema fraudelor. Escrocii pot genera imagini, voci și videoclipuri false și pot transforma o simplă reclamă într-o campanie convingătoare în care o persoană cunoscută pare că recomandă o platformă de investiții. În piața cripto, fraudele bazate pe deepfake și impersonare au devenit deja o problemă importantă.

Noua strategie nu transformă însă ASF într-o instituție care citește conversațiile private ale românilor. Documentele publice vorbesc despre monitorizarea surselor online, a promovării și a semnalelor care pot indica fraude, corelate cu petiții și alte informații disponibile autorităților. Nu este anunțată o putere generală de interceptare a mesajelor private.

Pentru tine, regula de bază rămâne simplă atunci când întâlnești o asemenea ofertă: verifică dacă firma care îți solicită bani apare în registrele autorităților competente înainte să transferi fonduri. Dacă ți se garantează un profit, ești presat să depui bani imediat sau ți se cere să instalezi o aplicație prin care altcineva să îți controleze telefonul ori computerul, tratează oferta ca pe un semnal major de alarmă.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027