Reciful „mort” de peste 60 de ani a revenit la viață. Descoperirea spectaculoasă făcută cu o dronă subacvatică

Un recif de corali despre care oamenii de știință credeau că a murit în urmă cu peste șase decenii este, de fapt, plin de viață. Ecosistemul se află în largul coastei statului Benin, în vestul Africii. Cercetătorii l-au redescoperit cu ajutorul sonarului, al unei drone subacvatice și al unor camere speciale pentru adâncime, potrivit informațiilor publicate de Frontiers.

Primele indicii despre existența recifului au apărut în anii 1960. Expedițiile de atunci analizau diversitatea peștilor și căutau zone potrivite pentru pescuit. Cercetătorii au observat structuri de corali la peste 50 de metri sub suprafața apei. Au presupus însă că ecosistemul nu mai era viu.

Sonarul a găsit ceea ce cercetătorii nu mai sperau să vadă

Noua echipă a pornit de la rapoartele vechi și a scanat aproximativ 11,5 kilometri de fund marin. Sonarul a identificat două structuri care semănau cu formațiuni de recif. Cercetătorii au trimis apoi o dronă subacvatică și sistemul Deep Sea Camera pentru a vedea ce se afla în zonă.

Imaginile au dezvăluit o adevărată grădină de corali. Ecosistemul părea sănătos și era populat de numeroși pești. Cercetătorii au identificat opt tipuri de corali și opt specii de pești care se adăposteau sau se hrăneau în jurul formațiunilor.

Vezi și:

Când poate ANAF să verifice banii primiți prin donație. Ce trebuie să știe românii despre transferurile de bani între persoane fizice

Printre speciile observate se numără peștele-înger de Guineea, peștele-soldat cu bandă neagră și snapperul auriu african. Au mai apărut pești-fluture, pești-chirurg și două specii de damselfish. Identificările au fost realizate pe baza imaginilor. Echipa nu a reușit încă să colecteze probe.

Descoperirea demonstrează cât de puțin sunt cunoscute zonele marine adânci din apropierea coastelor africane. Un material despre lumea misterioasă din adâncurile oceanelor arată că astfel de ecosisteme pot păstra informații importante despre evoluția și supraviețuirea coralilor.

Reciful trăiește la limita la care mai ajunge lumina

Formațiunea descoperită este un ecosistem coraligen mezofotic. Aceste recife se dezvoltă mai adânc decât cele tropicale cunoscute de majoritatea oamenilor. Ele se află într-o zonă în care lumina pătrunde cu dificultate, iar temperatura apei începe să scadă.

Vezi și:

Plimbarea care a scos la lumină o avere medievală: peste 2.150 de monede, ascunse timp de 900 de ani

Recifele mezofotice nu formează întotdeauna bariere compacte. Coralii pot apărea în grupuri separate, răspândite pe suprafețe stâncoase. În Benin, cercetătorii au observat în special octocorali. Aceștia formează structuri asemănătoare unor evantaie sau unor tufișuri subacvatice.

Echipa nu poate spune încă dacă reciful era cu adevărat mort în anii 1960 și s-a refăcut ulterior. Este posibil ca specialiștii de atunci să fi interpretat greșit informațiile disponibile. Tehnologia perioadei nu permitea observarea detaliată a fundului marin.

Descoperirea este importantă într-o perioadă în care recifele de corali sunt amenințate de încălzirea apei, poluare și pescuit. Aceste ecosisteme oferă adăpost și hrană pentru numeroase specii și contribuie la menținerea biodiversității marine.

O barieră de corali de 40 de kilometri s-ar putea ascunde în zonă

Rapoartele istorice sugerau că reciful ar putea face parte dintr-o barieră cu o lungime de aproximativ 40 de kilometri. Aceasta s-ar întinde paralel cu țărmul statului Benin. Noua expediție a analizat doar o porțiune redusă și a realizat un număr limitat de observații vizuale.

Cercetătorii cred că ar putea exista și alte formațiuni nedocumentate în Golful Guineei. Descoperirea din Benin ar putea fi doar primul element al unei rețele mai mari de recife de apă adâncă. Sunt necesare însă noi expediții pentru confirmarea acestei ipoteze.

Următoarea etapă ar trebui să includă scufundări științifice și colectarea unor probe. Analizele ar permite identificarea exactă a speciilor și evaluarea vârstei coralilor. Cercetătorii vor putea afla și cât de stabil este ecosistemul.

Studierea acestor zone ar putea oferi indicii despre modul în care coralii rezistă schimbărilor de mediu. Unele ecosisteme aflate la adâncime pot fi mai puțin expuse valurilor de căldură de la suprafață. Ele nu sunt însă complet protejate de schimbările climatice, acidificarea oceanelor și activitățile umane.

Reciful din Benin nu a revenit neapărat din morți. Cel mai probabil, a continuat să existe în întuneric, în timp ce oamenii au uitat să îl mai caute. După mai bine de 60 de ani, tehnologia modernă a arătat că sub apele Golfului Guineei se ascunde un ecosistem care nu doar supraviețuiește, ci prosperă.

Turiștii români au ales cea mai dezamăgitoare plajă din Thassos. Prețurile și accesul, principalele reproșuri