Stea „aproape primordială” descoperită la marginea Căii Lactee. Ar putea fi urmaș direct al primelor stele din Univers

Astronomii au identificat una dintre cele mai „pure” stele observate vreodată, aflată la periferia galaxiei noastre.

Steaua, denumită SDSS J0715-7334, prezintă cea mai scăzută concentrație de metale detectată până acum, fapt care sugerează că ar fi o descendentă directă a primelor stele apărute după Big Bang, scrie Live Science.

Descoperirea, publicată pe platforma științifică arXiv la sfârșitul lunii septembrie, oferă o nouă perspectivă asupra începuturilor formării stelare.

O stea cu o compoziție aproape neatinsă de timp

Toate stelele se formează prin fuziune nucleară, proces prin care elementele ușoare, precum hidrogenul și heliul, se combină sub presiune uriașă pentru a forma elemente mai grele.

În timp, aceste reacții duc la apariția metalelor precum fierul, cuprul sau aurul, elemente eliberate apoi în spațiu în urma supernovelor.

În cazul stelei SDSS J0715-7334, astronomii au descoperit o compoziție chimică extrem de săracă în astfel de metale.

Este vorba despre o gigantă roșie de aproape 30 de ori mai masivă decât Soarele, care conține de peste zece ori mai puțin fier decât cea mai „săracă în metale” stea cunoscută anterior.

Mai mult, analiza spectroscopică arată o concentrație neobișnuit de mică de carbon, ceea ce o face și mai apropiată de compoziția originală a materiei cosmice din primele milioane de ani după Big Bang.

Steaua se află la o distanță estimată de aproximativ 85.000 de ani-lumină de Pământ, la marginea Căii Lactee.

Totuși, mișcarea sa orbitală sugerează că ar fi provenit din Marele Nor al lui Magellan, o mică galaxie-satelit care orbitează în jurul galaxiei noastre.

O fereastră spre primele momente ale Universului

Ceea ce face ca SDSS J0715-7334 să fie un obiect cosmic excepțional este faptul că sfidează una dintre regulile fundamentale ale formării stelare: limita de „răcire prin structură fină”.

Conform acesteia, o anumită cantitate de elemente grele este necesară pentru ca norii de gaz fierbinte să se răcească suficient și să poată genera o stea.

Totuși, noua descoperire arată că, în anumite condiții, praful cosmic rezultat din moartea altor stele ar putea suplini lipsa acestor metale, facilitând procesul de formare.

Pentru cercetători, steaua J0715-7334 reprezintă o verigă intermediară între primele stele ale Universului și generațiile actuale.

Aceasta ar putea ajuta la înțelegerea modului în care gazele primordiale, formate aproape exclusiv din hidrogen și heliu, au dat naștere primelor structuri stelare.

Studiul face parte din programul MINESweeper, care analizează date colectate de telescopul spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene.

Cercetarea ar putea deschide calea către identificarea altor stele cu compoziții similare, oferind indicii despre cum s-au format primele lumini din cosmos.

Prin urmare, SDSS J0715-7334 nu este doar o curiozitate astronomică, ci o mărturie vie a epocii în care Universul și-a aprins primele stele, o relicvă stelară care poartă în ea semnătura începuturilor.