Val de concedieri anunțate în mediul de afaceri: antreprenorii cer măsuri rapide pentru a evita o criză prelungită
Semnalele transmise de mediul privat arată că tot mai multe companii din România se pregătesc să reducă personalul și să își limiteze investițiile. Concluziile vin dintr-un studiu realizat de INSCOP Research și prezentat la conferința NewMoney.Talks – „Barometrul antreprenorilor care construiesc România și Republica Moldova”. În timp ce încrederea în economie scade, liderii din business și oficialii guvernamentali atrag atenția că doar decizii rapide și bine țintite pot preveni o criză de durată.
Potrivit lui Remus Ștefureac, directorul general INSCOP Research, citat de HotNews, percepția asupra economiei s-a deteriorat vizibil în ultimele luni. Ponderea celor care cred că situația economiei este mai bună decât acum un an a scăzut cu aproximativ 5%, în timp ce procentul celor care consideră că lucrurile s-au înrăutățit a crescut cu 6–7%.
Aceeași tendință se regăsește și la nivelul companiilor. Aproape 10% dintre antreprenori și-au pierdut încrederea că situația financiară a firmei lor se va îmbunătăți, iar numărul celor care anticipează concedieri este în creștere. De asemenea, multe afaceri au ales să își înghețe investițiile, preferând să reducă riscurile până când contextul economic devine mai previzibil.
Un alt semnal îngrijorător este așteptarea generalizată ca controalele instituțiilor statului – ANAF, ANPC, Garda de Mediu – să se intensifice, fapt care adaugă presiune asupra mediului privat deja afectat de incertitudini.
Criză bugetară, nu economică
Vicepremierul Tanczos Barna a subliniat la aceeași conferință că România nu se confruntă cu o criză economică clasică, ci cu o criză bugetară. În opinia sa, problema majoră o reprezintă deficitul bugetar ridicat, cauzat de cheltuielile excesive din ultimii ani. „România a întins foarte mult coarda, iar acum plătim dobânzi exagerat de mari”, a explicat el.
Barna consideră că o gestionare atentă a cheltuielilor publice și o finalizare rapidă a măsurilor de reducere a deficitului pot restabili încrederea mediului de afaceri. El a precizat că, deși consumul populației a scăzut și inflația rămâne ridicată, există perspective de redresare: „După vârful de inflație din septembrie, din octombrie și noiembrie ar trebui să intrăm pe un trend de reducere a inflației, ceea ce ar putea relansa investițiile”.
Cum pot fi limitate efectele negative
Atât reprezentanții mediului privat, cât și oficialii guvernamentali sunt de acord că viteza și precizia deciziilor vor determina cât de repede își poate reveni economia. În lipsa unor măsuri ferme, riscul este ca scăderea consumului și amânarea investițiilor să se prelungească, amplificând neîncrederea și presiunea asupra locurilor de muncă.
Pentru antreprenori, această perioadă impune prudență financiară și planuri flexibile, dar și o colaborare mai strânsă cu autoritățile pentru a evita blocaje suplimentare. Pentru Guvern, provocarea este să echilibreze nevoia de disciplină bugetară cu stimularea mediului de afaceri, astfel încât să fie menținute locurile de muncă și să fie evitată o spirală a recesiunii.
Creșterea numărului de companii care iau în calcul concedieri este un barometru al fragilității economice, chiar dacă, tehnic, România nu se află într-o criză economică. Mesajul transmis de antreprenori și de oficialii prezenți la conferința NewMoney.Talks este clar: reformele fiscale și măsurile de reducere a cheltuielilor trebuie implementate rapid, pentru ca încrederea în mediul de afaceri să poată fi reconstruită. Fără acțiuni ferme, riscul ca această perioadă de incertitudine să se transforme într-o criză reală rămâne ridicat.