Militarii care nu mai au dreptul să fie avansaţi în grad. Greşelile care îi costă bani pe cei angajaţi în Armată

Avansarea în grad reprezintă unul dintre cele mai importante momente din cariera unui militar, deoarece aduce nu doar prestigiu profesional, ci și salarii mai mari și alte drepturi financiare. De la sfârșitul lunii iunie, însă, regulile au devenit mai stricte. Un nou ordin al Ministerului Apărării Naționale stabilește în ce situații cadrele militare nu mai pot primi un grad superior, iar printre noile motive se regăsește și afectarea imaginii Armatei României prin declarații sau articole publicate în spațiul public ori în mass-media. Noile prevederi au intrat în vigoare la 29 iunie 2026, prin Ordinul MApN nr. 117/2026, care modifică Ordinul nr. 132/2012 privind acordarea gradelor și înaintarea în grad a cadrelor militare.

Declarațiile publice care pot bloca avansarea în grad

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea expresă a unei noi situații în care un militar nu mai poate beneficia de acordarea unui grad superior. Potrivit ordinului, nu poate fi avansat cadrul militar care „a adus atingere demnității și prestigiului Armatei României, prin afirmații sau articole publicate în spațiul public sau mass-media”.

Practic, dacă un militar face declarații publice ori publică texte considerate de autorități ca afectând imaginea Armatei, acest lucru poate avea consecințe directe asupra evoluției sale în carieră.

Deși ordinul nu stabilește exemple concrete de astfel de situații, noul mecanism de verificare arată că Ministerul Apărării va analiza inclusiv materialele apărute în presa din România și din străinătate.

Vezi și:

Cât trebuie să câștigi pentru o pensie de 4.000 de lei. Exemplu de calcul după legea pensiilor din 2026

Cine verifică activitatea militarilor

Pentru aplicarea noilor reguli, Ordinul nr. 117/2026 introduce și o procedură de verificare. Astfel, Direcția informare și relații publice din cadrul Ministerului Apărării pune la dispoziția structurilor competente articole și materiale identificate în mass-media internă și internațională care fac referire la pozițiile publice exprimate de cadrul militar în legătură cu Armata României.

Aceste informații vor putea fi analizate atunci când se decide dacă persoana respectivă îndeplinește condițiile pentru acordarea unui grad superior.

Alte situații în care avansarea este interzisă

Noul ordin stabilește o listă mai clară și mai strictă a cazurilor în care înaintarea în grad nu mai este posibilă. Astfel, nu pot beneficia de acordarea sau avansarea în grad cadrele militare care au fost trecute în rezervă ori în retragere în anumite condiții prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Vezi și:

Camionul militar fără șofer intră în era electrică: Harbinger și Rheinmetall pregătesc vehiculul robot pentru război

Țările europene în care serviciul militar este obligatoriu. Ce spune legea în România

De asemenea, sunt excluse persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni după trecerea în rezervă sau cele care au săvârșit fapte care au adus atingere demnității, prestigiului și normelor de comportare specifice profesiei militare.

Interdicția se aplică și militarilor cărora li s-a aplicat pedeapsa complementară a degradării militare, precum și celor despre care s-a stabilit definitiv, potrivit legii, că au avut calitatea de lucrători sau colaboratori ai fostei Securități.

Reguli mai dure decât în trecut

Comparativ cu vechiul Ordin nr. 132/2012, modificările sunt semnificative. Reglementarea anterioară prevedea o interdicție generală pentru anumite categorii de persoane, însă permitea în unele cazuri înlăturarea consecințelor prin reabilitare, amnistie sau grațiere.

Noua reglementare renunță la această abordare și stabilește în mod expres situațiile în care avansarea nu mai poate avea loc, ceea ce limitează posibilitatea unor interpretări și înăsprește condițiile de promovare.

Condiții noi pentru gradul de general

Ordinul modifică și criteriile privind acordarea gradelor superioare, în special în cazul generalilor. Pentru acordarea gradului de general este necesară, de acum înainte, o experiență mai îndelungată în funcțiile relevante, durata minimă fiind majorată la cel puțin cinci ani.

Totodată, a fost extinsă perioada în care candidatul trebuie să fi obținut calificativul „Foarte bun”, iar criteriile privind evaluarea activității profesionale devin mai exigente.

Apar noi cerințe privind vechimea și meritele

Noile reguli introduc și condiții suplimentare referitoare la recunoașterea activității profesionale. Printre acestea se numără obligația de a deține semnul onorific acordat pentru o vechime de minimum 25 de ani în activitate, precum și respectarea unei vechimi minime în gradul anterior înainte de promovare.

Ordinul prevede și anumite excepții pentru unele categorii de cadre militare, însă, în ansamblu, criteriile de acordare a gradelor au devenit considerabil mai stricte.

De ce contează avansarea în grad

Pentru militarii activi, promovarea nu reprezintă doar o recunoaștere a carierei, ci are efecte directe asupra veniturilor. Fiecare grad superior aduce, de regulă, un salariu de funcție mai mare, influențează sporurile, indemnizațiile și, pe termen lung, poate avea efect și asupra pensiei militare.

Din acest motiv, noile reguli introduse de Ministerul Apărării nu au doar o componentă disciplinară, ci și una financiară. Militarii care nu mai îndeplinesc condițiile pentru avansare pot pierde oportunitatea unor majorări salariale și a altor beneficii care însoțesc promovarea în grad, ceea ce poate afecta evoluția întregii lor cariere.

Cât trebuie să câștigi pentru o pensie de 4.000 de lei. Exemplu de calcul după legea pensiilor din 2026