Val de insolvențe în România: agricultura și construcțiile, cele mai lovite. Județele în care numărul firmelor cu probleme a explodat

Peste 5.250 de companii din România au intrat în insolvență în primele nouă luni din 2026, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2018 încoace, iar problemele se concentrează în special în agricultură și construcții. Situația devine mai importantă pentru economie și dintr-un alt motiv: față de anii anteriori, dificultățile nu mai apar doar în rândul firmelor mici, ci ajung tot mai des la companii mari, capabile să transmită problemele financiare către zeci sau chiar sute de furnizori.

Agricultura și construcțiile, cele mai afectate

În perioada ianuarie-septembrie 2026 au intrat în insolvență aproximativ 5.250 de firme, față de 4.698 în perioada similară din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 11,7%.

Agricultura și construcțiile concentrează aproape 90% din creșterea numărului de insolvențe față de anul trecut. În agricultură, numărul cazurilor a crescut cu 52,5%, iar în construcții cu 10,2%.

Situația agriculturii este cu atât mai sensibilă cu cât problemele se acumulaseră deja în prima jumătate a anului. Datele CITR arătau pentru primele șase luni o creștere de aproape 80% a insolvențelor agricole, de la 127 la 226 de cazuri, în timp ce patru din zece firme dintr-un eșantion de aproximativ 3.700 de companii reprezentative din domeniu se aflau în zona de risc.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Construcțiile au trecut, la rândul lor, de pragul de 1.000 de companii intrate în insolvență în primele trei trimestre.

Vaslui și-a dublat numărul insolvențelor

Problemele sunt distribuite foarte diferit pe harta țării. Regiunea Nord-Est a avut cea mai rapidă creștere dintre toate regiunile, cu 21,8% față de perioada similară din 2025.

Vasluiul și-a dublat numărul procedurilor, în Bacău creșterea a ajuns la 48,5%, iar în Suceava la 42,1%.

Există însă creșteri puternice și în alte zone ale țării: Bistrița-Năsăud a înregistrat un avans de 77,6%, Vrancea de 69%, Arad de 41,2%, Brașov de 37,8%, iar Hunedoara de 30,8%.

În sens opus se află regiunea Nord-Vest, singura în care numărul insolvențelor a scăzut, cu 5,7%. Clujul a avut o reducere de 15,2%, Bihorul de 11,9%, iar Sălajul de 41,4%. Și Constanța a înregistrat o scădere de 15,1%.

Bucureștiul rămâne însă zona cu cel mai mare număr de cazuri, peste 860, adică aproximativ 18% din total, chiar dacă avansul de 4,1% este mai redus decât media națională.

Tot mai multe companii mari ajung în dificultate

Una dintre cele mai importante schimbări din 2026 nu ține însă de numărul total al insolvențelor, ci de dimensiunea firmelor afectate.

Numărul companiilor cu active mai mari de un milion de euro care au intrat în insolvență a crescut cu 65%, de la 86 la 142. Și mai puternică este deteriorarea în categoria companiilor cu active de peste patru milioane de euro: de la numai 17 cazuri în primele nouă luni din 2025 s-a ajuns la 41 în 2026, adică o creștere de 141%.

„Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvențelor crește moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului”, explică Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

De ce insolvența unei firme mari îi poate lovi și pe ceilalți

Pentru omul obișnuit, insolvența unei companii poate părea o problemă care îi privește exclusiv pe proprietarii și creditorii acesteia. În realitate, efectele se pot propaga mult mai departe.

O firmă mare cumpără mărfuri, materiale și servicii de la numeroși furnizori, adesea cu plata la 30, 60 sau chiar 90 de zile. Dacă firma nu mai plătește, furnizorul rămâne fără banii pe care îi aștepta, dar trebuie să continue să achite salarii, taxe, facturi și propriile datorii.

„O companie mare este, de fapt, finanțată de furnizorii ei, iar când aceasta se oprește din plată, dificultățile se transmit în lanț”, avertizează reprezentantul CITR.

Tocmai de aceea, 41 de insolvențe ale unor companii cu active de peste patru milioane de euro pot avea o importanță economică mult mai mare decât ar sugera numărul lor.

Consumul mai slab pune o presiune suplimentară

Problemele apar într-un moment în care companiile trebuie să facă față și unui consum mai slab. În primele opt luni ale anului 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu aproximativ 5% mai mic decât în perioada similară din 2025.

Pentru o firmă, mecanismul este simplu: dacă vinde mai puțin, încasează mai puțin, în timp ce salariile, chiriile, utilitățile, materiile prime, taxele și ratele trebuie plătite în continuare. Dacă diferența persistă, firma începe să amâne plățile către furnizori, acumulează datorii și poate ajunge, în cele din urmă, în incapacitate de plată.

Ce urmează pentru firmele aflate în dificultate

Insolvența nu înseamnă automat închiderea unei companii. Procedura poate permite reorganizarea afacerii, restructurarea sau eșalonarea datoriilor, vânzarea unor active și continuarea activității, dacă societatea mai este viabilă. Falimentul apare atunci când redresarea nu mai este posibilă.

De aceea, următoarele luni vor fi importante mai ales pentru firmele care au început să înregistreze scăderi ale marjelor, datorii mai mari și întârzieri la plata furnizorilor.

„Pentru companiile încă viabile, momentul intervenției decide cât se mai poate salva”, subliniază Paul-Dieter Cîrlănaru.

Datele din primele nouă luni arată astfel o schimbare importantă față de anii în care insolvența era asociată în special cu firme mici și slab capitalizate: în 2026, presiunea urcă spre companii mai mari, iar agricultura, construcțiile și regiunea de Nord-Est sunt în acest moment printre cele mai expuse zone ale economiei.

My Brilliant Career, serialul Netflix despre o tânără care refuză să-și sacrifice visurile pentru căsătorie. Merită văzut? REVIEW