Val de închideri de centrale pe cărbune. După restructurările de la CE Oltenia, uzina din Motru a fost debranșată. Urmează și alte închideri

România accelerează procesul de renunțare la energia produsă pe bază de cărbune, iar efectele acestui plan încep să fie tot mai vizibile în teritoriu. Un nou episod important s-a consumat la Motru, acolo unde uzina locală de producere a agentului termic și a apei calde a fost scoasă din funcțiune și deconectată de la sistemul energetic național.

Uzina a fost debranșată oficial

Decizia vine în contextul restructurărilor ample de la Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie pe cărbune din România. Măsurile fac parte dintr-un plan mai larg de decarbonizare, asumat de statul român încă din 2020 și agreat la nivel european, care prevede reducerea treptată a capacităților energetice poluante.

Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă din Motru, care funcționa pe bază de cărbune, a fost oficial debranșată, potrivit autorităților locale. Edilul orașului a declarat că această decizie a fost cunoscută abia recent la nivel local, deși ea fusese stabilită în urmă cu mai mulți ani, în cadrul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Închiderea uzinei nu este însă un caz izolat. Autoritățile trebuie să demonstreze până la finalul lunii martie că mai multe centrale pe cărbune au fost scoase din funcțiune și deconectate de la sistemul energetic. Printre acestea se numără unități importante precum Govora (grupurile 3, 4 și 5), Timișoara Sud, Drobeta și chiar alte capacități din Motru.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Această serie de închideri marchează o etapă critică în tranziția energetică a României. Pe de-o parte, statul încearcă să reducă emisiile de carbon și să se alinieze obiectivelor europene privind schimbările climatice. Pe de altă parte, impactul social și economic este semnificativ, mai ales în regiunile dependente de industria minieră.

La Complexul Energetic Oltenia, restructurarea vine la pachet și cu reduceri de personal. Începând cu 1 aprilie 2026, peste 1.400 de angajați urmează să își piardă locurile de muncă, iar din luna mai alte câteva sute de contracte nu vor mai fi prelungite. Aceste măsuri au generat deja nemulțumiri și proteste în rândul minerilor și al angajaților din sector.

Schimbări majore pentru comunitățile locale

Reprezentanții companiei susțin însă că aceste decizii nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un calendar clar stabilit, care trebuie respectat indiferent de performanța economică a societății. Planul de restructurare și decarbonizare a fost aprobat la nivel european și are caracter obligatoriu.

În același timp, există îngrijorări legate de capacitatea sistemului energetic de a face față fără aceste centrale, mai ales în perioadele de consum ridicat. De aceea, unele grupuri energetice ar putea fi păstrate temporar în rezervă sau conservate, pentru a asigura stabilitatea rețelei naționale.

Cazul de la Motru ilustrează perfect tensiunea dintre nevoia de modernizare și realitatea din teren. Pentru comunitățile locale, închiderea unor astfel de capacități înseamnă nu doar pierderea unor locuri de muncă, ci și schimbări majore în viața de zi cu zi, inclusiv în ceea ce privește furnizarea agentului termic.

Valul de închideri nu se oprește aici. România are de respectat termene stricte în cadrul PNRR și al acordurilor europene, ceea ce înseamnă că alte centrale pe cărbune vor fi scoase din funcțiune în perioada următoare.

Țările în care salariații păstrează cea mai mare parte din salarii după plata taxelor. România este depășită de aproape toate statele din UE