Un loc în cămin la aproape cinci studenți. Cât de greu este să găsești cazare în marile centre universitare

Un loc în cămin la aproape cinci studenți. Cât de greu este să găsești cazare în marile centre universitare
Începutul anului universitar aduce din nou lupta pentru un loc în cămin
Ana Ionescu
Google Urmărește pe Google

Începutul anului universitar aduce din nou lupta pentru un loc în cămin. București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara adună peste 361.000 de studenți, însă numărul locurilor disponibile în căminele publice și private nu ajunge nici la 80.000. În medie, există astfel un singur loc de cazare la aproximativ 4,5 studenți.

Diferențele sunt însă importante de la un centru universitar la altul. Bucureștiul se confruntă cu cea mai mare presiune, în timp ce Iașiul are cel mai bun raport între populația studențească și capacitatea de cazare, potrivit unei analize Cushman & Wakefield Echinox publicate în septembrie 2026.

București: cinci studenți pentru fiecare loc de cazare

Capitala are cea mai numeroasă populație studențească dintre cele patru mari centre analizate: 187.677 de studenți.

În același timp, sunt disponibile aproximativ 37.000 de locuri de cazare în cămine publice și private. Dintre acestea, circa 32.300 sunt în sistemul public, iar cel puțin 4.700 sunt oferite de căminele private.

Raportul ajunge astfel la aproximativ 5,1 studenți pentru fiecare loc disponibil.

Gradul de acoperire este de numai 19,7%, cel mai redus dintre cele patru mari centre universitare. Altfel spus, numărul actual de locuri ar putea acoperi echivalentul a aproximativ unu din cinci studenți din Capitală.

Situația nu înseamnă că ceilalți patru din cinci studenți caută automat un cămin, deoarece o parte locuiesc deja în București sau aleg alte variante de cazare. Cifrele arată însă diferența dintre populația studențească totală și capacitatea actuală a căminelor.

Cum stau Cluj-Napoca și Timișoara

Și în Cluj-Napoca există o diferență mare între numărul studenților și cel al locurilor de cazare.

Orașul are 70.617 studenți și aproximativ 15.435 de locuri în cămine publice și private. Asta înseamnă circa 4,6 studenți pentru fiecare loc și un grad de acoperire de 21,9%.

Cea mai mare parte a ofertei este asigurată de căminele publice, care însumează aproximativ 14.800 de locuri. Sectorul privat adaugă în jur de 700 de locuri.

Situația este ceva mai bună la Timișoara. Pentru cei 45.749 de studenți sunt disponibile aproximativ 10.749 de locuri de cazare.

Raportul este de aproximativ 4,3 studenți pentru un loc, iar capacitatea existentă reprezintă 23,5% din populația studențească.

Iașiul are cel mai bun raport dintre cele patru orașe

Dintre marile centre universitare analizate, Iașiul are cea mai ridicată rată de acoperire.

Orașul are aproximativ 57.000 de studenți și 16.470 de locuri de cazare, majoritatea în sistemul public.

Asta înseamnă aproximativ 3,5 studenți pentru fiecare loc disponibil, iar gradul de acoperire ajunge la 28,9%.

Chiar și aici, însă, capacitatea căminelor este mult mai mică decât numărul total al studenților.

Perioada de cazare pentru anul universitar 2026–2027 este deja în desfășurare. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de exemplu, publică în această perioadă inclusiv situația locurilor rămase libere în cămine după etapele de repartizare.

Doar 6% dintre locuri sunt în cămine private

În total, București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara au 361.049 de studenți și aproximativ 79.660 de locuri de cazare.

Aproximativ 94% din această capacitate se află în cămine publice. Doar 6% dintre locurile identificate în analiză sunt în reședințe private construite pentru studenți.

Capitala reprezintă însă o excepție importantă. Bucureștiul concentrează aproape 90% dintre locurile din căminele private identificate în cele patru centre universitare.

În același timp, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara au împreună mai multe locuri în căminele publice decât Bucureștiul.

Cât costă un loc în cămin

Diferența dintre căminele publice și cele private se vede și în preț.

Potrivit analizei, în București tarifele pentru căminele publice pornesc de la aproximativ 50 de euro pe lună pentru un loc și pot ajunge la circa 80 de euro.

În sectorul privat, prețurile pornesc de la peste 100 de euro de persoană pe lună și pot ajunge spre 300 de euro, în funcție de condiții și de serviciile oferite.

România rămâne, din perspectiva tarifelor analizate, sub nivelurile întâlnite în alte piețe din regiune. Spre comparație, analiza indică pentru Polonia o medie de aproximativ 190 de euro lunar în căminele publice și aproximativ 550 de euro în cele private.

Comparația nu este însă directă, deoarece condițiile de cazare, configurația camerelor și serviciile incluse diferă.

Ce fac studenții care nu prind un loc

Pentru cei care nu obțin un loc în cămin, alternativa principală rămâne piața chiriilor, locuirea împreună cu alți studenți sau, acolo unde este posibil, naveta.

Presiunea asupra locurilor de cazare este relevantă mai ales în perioada dinaintea începerii cursurilor, când universitățile publică listele de repartizare, iar studenții care rămân fără loc trebuie să găsească rapid o alternativă.

În București, de exemplu, Universitatea din București desfășoară în această perioadă procedurile de cazare pentru anul universitar 2026–2027, iar repartizarea se face în funcție de locurile disponibile și de criteriile stabilite de universitate.

Datele arată însă că problema depășește situația unei singure instituții. În cele mai mari patru centre universitare ale țării există, în medie, un loc de cazare la 4,5 studenți. Iar în București diferența este și mai mare: peste cinci studenți la fiecare loc disponibil.