Un AI a creat un procesor de la zero, iar Doom rulează pe el. Experimentul care arată cât de departe a ajuns codarea cu ajutorul inteligenței artificiale
Doom a devenit din nou un test pentru limitele tehnologiei, de această dată într-un mod cu totul neobișnuit. Un pasionat de calculatoare a folosit GPT-5.6 Sol pentru a proiecta un procesor virtual de la zero, iar rezultatul este suficient de funcțional pentru a porni și rula o versiune a celebrului joc lansat în 1993.
Procesorul creat de AI a primit numele Codex-R32 și a fost construit în mediul sandbox al jocului Turing Complete. Experimentul demonstrează că un model AI poate concepe nu doar cod pentru aplicații obișnuite, ci și componentele de bază ale unui sistem de calcul virtual. Doom rulează direct pe procesorul creat astfel, deși performanța este încă departe de ceea ce ai considera o experiență de gaming normală, scrie tomshardware.com.
Cum a ajuns Doom pe procesorul creat de AI
Experimentul a fost realizat de un pasionat de tehnologie care a folosit GPT-5.6 Sol pentru proiectarea procesorului. Modelul a generat arhitectura unui CPU numit Codex-R32, construit din componente logice elementare în interiorul Turing Complete.
Turing Complete este un joc și, în același timp, un mediu de simulare în care poți construi calculatoare pornind de la componente logice de bază. În cazul acestui experiment, procesorul nu este un cip fizic pe care îl poți instala într-un PC, ci o arhitectură virtuală simulată în acest mediu.
Partea spectaculoasă este că procesorul nu se limitează la a executa câteva instrucțiuni simple. Potrivit descrierii oferite de sistemul creat cu ajutorul AI, Doom folosește portul PureDOOM scris în C, compilat în cod mașină RV32IM și executat direct pe Codex-R32. Cu alte cuvinte, AI-ul a construit infrastructura virtuală necesară pentru ca un joc clasic să poată rula pe ea.
Procesorul poate fi urmărit în timp real
Experimentul este cu atât mai interesant datorită modului în care este prezentat. În timp ce Doom rulează, pe ecran este vizibilă și schema procesorului, care pulsează pe măsură ce componentele sale sunt activate.
Poți vedea blocurile care reprezintă porți logice, registrele, memoria și unitățile aritmetico-logice. Mediul afișează inclusiv informații despre ciclurile procesorului, viteza simulării și valorile din memorie și registre.
Astfel, nu vezi doar jocul, ci și mecanismul virtual care îl execută. Este o demonstrație vizuală a modului în care instrucțiunile ajung să fie procesate de o arhitectură construită de la zero.
Totuși, există o diferență importantă între faptul că Doom pornește și faptul că jocul poate fi jucat confortabil. În acest experiment, viteza de execuție este redusă, iar demonstrația are mai degrabă valoare tehnică decât una practică.
De ce Doom este testul preferat pentru astfel de experimente
Doom are o istorie aparte în lumea tehnologiei. Jocul din 1993 a devenit de-a lungul timpului un fel de probă neoficială pentru dispozitive și sisteme care, în mod normal, nu ar trebui să ruleze jocuri.
De-a lungul anilor, Doom a fost portat pe o varietate impresionantă de platforme, iar faptul că acum rulează pe un CPU virtual conceput de un model AI adaugă un nou capitol acestei povești.
Experimentul spune însă ceva și despre evoluția instrumentelor de programare bazate pe inteligență artificială. GPT-5.6 Sol nu a fost folosit doar pentru a scrie câteva funcții, ci pentru a proiecta o arhitectură de procesor care trebuie să respecte reguli precise pentru a putea executa instrucțiuni și programe.
Bineînțeles, asta nu înseamnă că AI-ul a creat un procesor fizic competitiv cu cele produse de AMD, Intel sau Apple. Întregul sistem funcționează într-un mediu virtual, iar performanța este limitată de simulare. Dar demonstrația arată cât de mult se pot extinde experimentele de tip „vibe coding” atunci când sunt combinate cu medii în care poți construi un calculator pornind de la cele mai simple componente.