„Ministră” sau „ministru”? Academia Română a dat verdictul. Cum este corect să spunem

Forma „ministră” poate fi folosită în comunicarea orală și în scris, în contexte care acceptă registrul colocvial, însă pentru documentele oficiale lingviștii recomandă „ministru”. Precizarea aparține Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române și vine după o solicitare transmisă de Ministerul Culturii, în urma dezbaterii despre folosirea formei feminine.

„Ministră” nu este o greșeală, dar contează contextul

Cuvântul „ministră” este înregistrat în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a treia, cu marca „colocvial”. Această mențiune indică registrul în care poate fi utilizat, fără să însemne că forma este greșită.

Potrivit punctului de vedere al institutului, forma feminină, „deși marcată «colocvial», poate fi folosită în comunicarea orală și în scris, în contexte care admit acest registru, inclusiv în intervenții publice și texte cu o componentă personală”.

Așadar, folosirea cuvântului nu este limitată strict la conversațiile private. Poate apărea și într-o intervenție publică sau într-un text personal, dacă stilul comunicării permite acest lucru.

Vezi și:

„Ministră” sau „ministru”? Academia Română a dat verdictul. Cum este corect să spunem

Preferința femeii care ocupă funcția poate fi luată în considerare, precizează specialiștii.

„Preferința titularei poate fi avută în vedere în alegerea desemnării, cu respectarea contextului de comunicare”, se arată în explicația institutului.

Citește și: Cetățeană sau cetățeancă: care este varianta corectă

Ce formă este recomandată în actele oficiale

Pentru comunicarea instituțională formală, recomandarea lingviștilor este diferită. În acte, adrese și alte documente oficiale, aceștia indică folosirea formei „ministru”.

Vezi și:

Un AI a creat un procesor de la zero, iar Doom rulează pe el. Experimentul care arată cât de departe a ajuns codarea cu ajutorul inteligenței artificiale

„Pentru comunicarea scrisă formală, în special acte, adrese și alte documente instituționale, recomandăm utilizarea masculinului generic ministru, care desemnează funcția oficială din Guvern/Cabinet, independent de genul natural al persoanei care exercită funcția”, precizează institutul.

Recomandarea urmărește păstrarea unui limbaj administrativ unitar și stabil. Forma masculină desemnează, în acest context, funcția, indiferent dacă este ocupată de o femeie sau de un bărbat.

Lingviștii precizează însă că recomandarea „poate fi reevaluată în raport cu evoluția uzului și cu viitoarele precizări normative”. Punctul de vedere ține astfel cont și de posibilitatea schimbării, în timp, a modului în care aceste cuvinte sunt folosite și acceptate.

De ce „decană”, „ministră” și „primăriță” au mențiuni diferite

DOOM nu tratează identic toate formele feminine care desemnează profesii sau funcții. „Decană”, „deputată”, „președintă” și „ingineră” sunt înregistrate fără mărci de uz, în timp ce „ministră” este marcată drept colocvială.

„Primăriță” și „ministreasă” au marca „familiar”, iar „rectoră” apare cu indicația „rar”. „Aceste precizări privesc registrul sau frecvența, nu potențialul limbii de a forma feminine”, explică specialiștii.

În cazul unor cuvinte, terminația poate influența felul în care sunt percepute. Sufixul „-iță”, folosit și la formarea diminutivelor, poate sugera familiaritate sau ironie, însă această asociere nu funcționează identic pentru toate cuvintele.

Exemplul oferit de lingviști este „doctoriță”, care nu are în DOOM o marcă precum „familiar” sau „colocvial”. „Ceea ce contează este istoria fiecărui cuvânt, frecvența și contextele folosirii sale”, se arată în punctul de vedere.

Citește și: Cum este corect: „să aibă” sau „să aibe”? Zilnic întâlnim forma greșită, mulți o folosesc

Dezbaterea a pornit de la preferința Ioanei Ciocan

Ioana Ciocan a declarat, la sfârșitul lunii octombrie, că preferă să fie numită „ministră” și că a cerut opinia Institutului de Lingvistică. Ea a explicat că își dorește ca forma feminină să poată fi folosită inclusiv în desemnarea oficială a funcției.

„Cred că sunt atât de puține femei în politică, încât e necesar să fie clar că sunt femei și să le marcăm pe cele care fac acest efort suplimentar”, a spus Ioana Ciocan.

Aceasta a povestit că alegerea formei feminine a provocat reacții și corecturi pe rețelele sociale. Tot ea a precizat că folosește în continuare titulatura masculină pentru documentele pe care le-a descris drept „actele ultra-ultra-oficiale”, conform decretului de numire.

Răspunsul lingviștilor distinge între aceste contexte de comunicare. „Ministră” poate fi folosită în registrul admis de DOOM, în timp ce „ministru” rămâne forma recomandată pentru actele instituționale.

ING lansează Black Friday 2026 cu dobânzi reduse, cashback și rate fără dobândă. Ce oferte sunt disponibile între 3 și 12 noiembrie