Ulei acumulat în intercooler: cât este normal și când indică o problemă a turbinei

Ulei acumulat în intercooler: cât este normal și când indică o problemă a turbinei
Ulei în intercooler
Alexandru Puiu
Google Urmărește pe Google

Descoperirea uleiului în furtunul de la intercooler provoacă aproape automat suspiciunea că turbina cedează. În realitate, admisia unui diesel nu este complet uscată. Vaporii aduși de ventilația carterului se pot condensa pe conducte, iar o cantitate foarte mică de ulei poate trece pe partea compresorului fără ca motorul să aibă un defect critic. Intercoolerul, aflat jos și răcit de aer, devine locul în care această peliculă se adună în timp.

Nu există însă o cantitate universală exprimată în mililitri care să fie normală pentru orice motor. Contează construcția, kilometrajul, intervalul de verificare și consumul de ulei. Diferența importantă este între o peliculă umedă și o acumulare care curge, reduce secțiunea intercoolerului sau poate fi aspirată de motor.

Pelicula normală și semnele care schimbă diagnosticul

O urmă fină în interiorul conductelor, fără scăderea nivelului între schimburi și fără fum albastru, poate proveni din ventilația carterului. Devine îngrijorătoare când găsești o cantitate semnificativă în punctul inferior, când furtunurile sunt îmbibate, nivelul de ulei scade vizibil sau motorul scoate fum la accelerație. Un zgomot nou al turbinei, pierderea de putere și uleiul ajuns în evacuare cresc suspiciunea asupra etanșării ori lagărelor ansamblului.

Turbina nu este singura sursă posibilă. Presiunea excesivă în carter, provocată de ventilație obturată sau de uzura motorului, împinge mai mulți vapori spre admisie și îngreunează drenajul uleiului din turbocompresor. O conductă de retur îndoită, nivelul prea mare în baie ori uleiul nepotrivit pot produce simptome asemănătoare. Dacă schimbi turbina fără să corectezi cauza, piesa nouă poate începe rapid să transporte din nou ulei.

Ce verifici înainte să condamni turbina

Măsoară consumul real pe o distanță cunoscută și verifică istoricul completărilor, nu doar fotografia unei conducte desfăcute. Atelierul trebuie să inspecteze traseul de admisie, compresorul, ventilarea carterului, alimentarea și returul de ulei. Jocul axului se compară cu specificația producătorului, iar roțile trebuie verificate pentru contact cu carcasa sau deteriorări. Intercoolerul se golește și se curăță numai prin metoda recomandată, apoi trebuie uscat complet înainte de remontare. Merită controlat și senzorul de presiune, deoarece uleiul și depunerile îl pot izola parțial și pot altera răspunsul motorului. După curățare, sursa acumulării trebuie urmărită în timp, nu presupusă rezolvată.

O acumulare mare nu trebuie ignorată, deoarece un diesel poate aspira uleiul și îl poate arde drept combustibil, cu risc de accelerare necontrolată. Dacă motorul începe să se tureze singur, nu continua deplasarea și oprește-l printr-o procedură sigură, adecvată transmisiei și recomandărilor producătorului. După o defecțiune gravă a turbinei, intercoolerul și conductele trebuie controlate înaintea pornirii. Uleiul găsit acolo este un indiciu care trebuie pus în context, nu un diagnostic complet.