TikTok l-ar fi făcut președinte pe Trump în 2024, susține o anchetă care arată cum algoritmul a favorizat mai mult conținut MAGA

O nouă cercetare publicată în revista Nature, citat de El País, ridică una dintre cele mai sensibile întrebări ale epocii digitale: cât de mult poate influența un algoritm rezultatul unor alegeri? Cercetarea arată că, în lunile de dinaintea scrutinului prezidențial american din 2024, TikTok a recomandat utilizatorilor din Statele Unite mai mult conținut conservator și pro-republican decât conținut progresist sau democrat.

Concluzia este explozivă pentru că vine într-un moment în care TikTok își juca propria supraviețuire pe piața americană. Administrația Biden adoptase o lege care obliga platforma să se separe de compania-mamă chineză ByteDance pentru a continua să funcționeze în SUA. După victoria lui Donald Trump, presiunea s-a schimbat, iar fostul și actualul președinte american a afirmat chiar că TikTok l-a ajutat să câștige alegerile.

Ce au descoperit cercetătorii despre algoritmul TikTok

Cercetătorii au creat 323 de conturi TikTok în New York, Texas și Georgia, apoi au analizat peste 280.000 de videoclipuri recomandate de platformă în perioada premergătoare alegerilor din 2024. Conturile au fost configurate astfel încât să simuleze preferințe republicane sau democrate, pentru a vedea cum reacționează fluxul „For You”, adică inima algoritmului TikTok.

Rezultatul a fost clar dezechilibrat: conturile configurate cu preferințe republicane au primit cu aproximativ 11,5% mai mult conținut favorabil propriului partid, în timp ce conturile democrate au fost expuse cu aproximativ 7,5% mai mult la conținut anti-progresist sau favorabil taberei adverse. Cu alte cuvinte, chiar și utilizatorii cu profil democrat au ajuns să vadă mai mult conținut critic față de propria tabără.

Autorii studiului spun că au încercat să verifice dacă diferența poate fi explicată doar prin popularitatea materialelor, numărul de aprecieri, distribuiri sau vizualizări. Potrivit acestora, modelele de control nu au explicat complet dezechilibrul observat. Asta nu dovedește automat că TikTok a intervenit intenționat pentru Trump, dar arată că algoritmul a funcționat într-un mod care a favorizat vizibil conținutul conservator.

O influență greu de măsurat, dar imposibil de ignorat

Este important de spus că studiul nu demonstrează direct că TikTok a decis rezultatul alegerilor. Nimeni nu poate calcula cu precizie câți alegători și-au schimbat votul după ce au văzut anumite clipuri. Însă cercetarea arată ceva la fel de grav: platformele care controlează recomandările pot schimba mediul informațional în care alegătorii își formează opiniile.

Aici este miza reală. Dacă un utilizator vede săptămâni sau luni la rând mai mult conținut favorabil unui candidat, mai multe atacuri la adversar și mai multe teme împinse într-o anumită direcție, percepția sa politică poate fi influențată fără să simtă că este manipulat. Nu mai vorbim doar despre reclame electorale clasice, ci despre un flux continuu de conținut care pare organic, personalizat și spontan.

TikTok respinge ideea că un experiment cu conturi artificiale ar reflecta fidel comportamentul real al utilizatorilor. Platforma susține că oamenii își modelează feedul prin interacțiuni și că au instrumente prin care pot controla ce văd. Totuși, tocmai această opacitate este problema: publicul nu știe exact de ce primește anumite clipuri, iar cercetătorii pot observa efectele, dar nu pot vedea complet mecanismele interne ale algoritmului.

De la Trump la Călin Georgescu, lecția care contează și pentru România

Pentru România, subiectul nu este deloc abstract. Alegerile prezidențiale din 2024 au adus în prim-plan cazul Călin Georgescu, candidat care a crescut spectaculos în vizibilitate, în special pe TikTok, înainte ca scrutinul să fie anulat pe fondul suspiciunilor privind manipularea masivă a opiniei publice prin rețele sociale.

Playtech.ro a scris anterior despre cum 27.000 de conturi false și milioane de like-uri au promovat AUR și Călin Georgescu în alegeri, dar și despre strategia care l-a propulsat pe Călin Georgescu pe TikTok. Diferența față de studiul american este că, în România, discuția a mers mult pe zona de rețele coordonate, conturi false, influenceri și comportament artificial. În cazul SUA, accentul cade pe modul în care algoritmul a distribuit conținut politic chiar și în absența unei dovezi directe de comandă politică internă.

Asta face problema și mai complicată. Dacă manipularea se produce prin conturi false, ea poate fi identificată, eliminată și sancționată. Dacă însă dezechilibrul vine din felul în care algoritmul optimizează atenția, furia, polarizarea sau implicarea utilizatorilor, atunci democrațiile au o problemă mult mai greu de rezolvat.

Algoritmul devine actor politic, chiar și când nu spune asta

Cazul TikTok arată că platformele digitale nu mai sunt simple spații neutre în care utilizatorii postează ce vor. Ele decid ordinea, frecvența, intensitatea și direcția conținutului politic care ajunge la milioane de oameni. Iar aceste decizii, chiar și atunci când sunt automate, pot avea efecte electorale.

Aici apare întrebarea incomodă: dacă o platformă poate împinge mai mult un anumit tip de conținut politic fără ca publicul să vadă clar acest lucru, mai putem vorbi despre o competiție electorală complet transparentă? În SUA, studiul sugerează că utilizatorii interesați de politică au fost expuși mai mult la conținut favorabil taberei MAGA. În România, experiența Georgescu a arătat cât de repede poate deveni TikTok o rampă de lansare politică, mai ales când instituțiile reacționează târziu.

Concluzia nu este că orice viralizare politică este manipulare. Dar studiul confirmă o teamă tot mai prezentă: algoritmii pot înclina balanța înainte ca alegătorii să își dea seama că balanța a fost atinsă. Iar dacă acest lucru se poate întâmpla în SUA, unde platformele sunt urmărite atent, întrebarea pentru țări precum România este și mai serioasă: cine verifică, în timp real, ce vede electoratul înainte să voteze?

Câți bani a reușit să strângă la Pilonul II un român cu salariul mediu în 18 ani. Din 2027 intră în vigoare reguli noi