Televiziunea în România, pe cale de dispariție – cum au ajuns românii să-și ia toate informațiile de pe internet

Televiziunea nu a dispărut din casele românilor, dar pentru prima dată pierde poziția de principal canal de consum media în România. Raportul Media Fact Book România 2026, realizat de agenția Initiative, arată o schimbare istorică: internetul a ajuns să reprezinte 42% din timpul total petrecut de români consumând media în 2025, în timp ce televiziunea a coborât la 38%.

Este o răsturnare simbolică pentru o piață în care televizorul a fost, timp de decenii, centrul sufrageriei, sursa principală de știri, divertisment și dezbatere publică. În 2023, situația era încă favorabilă televiziunii, cu o pondere de 39%, față de 36% pentru internet. În doar doi ani însă, cele două medii și-au inversat pozițiile, iar schimbarea spune mai mult decât o simplă mutare de procente.

Românii nu au renunțat doar la un ecran în favoarea altuia, ci la un mod de a consuma informația. Televiziunea presupune, în mare parte, să primești un flux programat de altcineva. Internetul îți permite să cauți, să sari peste, să blochezi, să alegi, să derulezi și să ajungi direct la ceea ce te interesează. Aceasta este adevărata ruptură.

Internetul a devenit noua telecomandă a românilor

Potrivit raportului Media Fact Book, modul dominant de consum media în România este acum unul în care consumatorul controlează mai mult ce vede și când vede. Nu mai așteaptă buletinul de știri de la ora fixă, nu mai depinde de grila de programe și nu mai stă neapărat în fața televizorului pentru a afla ce s-a întâmplat în țară sau în lume.

Vezi și:

Cine este și ce studii are Monica Anisie, propunerea lui Adrian Veștea pentru Ministerul Educației

Această schimbare se vede cel mai clar la tineri. În categoria 18-24 de ani, internetul reprezintă deja 67% din timpul de consum media. Pentru acești români, televizorul este adesea un ecran secundar sau chiar irelevant, înlocuit de telefon, laptop, YouTube, TikTok, Instagram, platforme de streaming, podcasturi și site-uri de știri.

Și categoria 25-34 de ani este puternic orientată către digital, dar raportul scoate în evidență o mutare și mai importantă: segmentul 35-44 de ani. Aici, ponderea internetului a crescut cu cinci puncte procentuale într-un singur an și a ajuns la 51%. Practic, nu mai vorbim doar despre adolescenți sau tineri adulți, ci despre români activi profesional, cu familii, putere de cumpărare și obiceiuri media deja mutate serios în online.

Televiziunea rămâne mai puternică în rândul persoanelor cu vârste între 55 și 74 de ani, dar nici această categorie nu mai este complet izolată de migrarea digitală. Chiar dacă televizorul continuă să fie preferat de publicul matur, presiunea internetului se simte treptat și aici, mai ales prin Facebook, YouTube, aplicații de știri și conținut video scurt.

Televiziunea încă face bani, dar nu mai controlează atenția

Paradoxul este că televiziunea rămâne cel mai mare canal în ceea ce privește investițiile media, chiar dacă nu mai este liderul timpului petrecut de public. Potrivit Media Fact Book 2026, piața media din România a ajuns în 2025 la aproximativ 838 de milioane de euro, în creștere cu 5,4% față de anul anterior.

Televiziunea a atras aproximativ 415 milioane de euro în 2025, cu o creștere marginală față de anul anterior. Pentru 2026, veniturile TV sunt estimate să rămână la un nivel similar, pe fondul fragmentării audiențelor, al inflației costurilor media și al presiunii venite dinspre platformele digitale.

Digitalul, în schimb, a ajuns la 327 de milioane de euro în 2025, cu o creștere de 10%. Este canalul cu cea mai puternică dinamică, susținut de investiții în video online, social media, comerț electronic și ecosisteme bazate pe inteligență artificială. Pentru 2026, digitalul este estimat să urce la aproximativ 334 de milioane de euro, ceea ce indică o creștere mai lentă, dar o direcție clară.

Radioul își păstrează o poziție stabilă, cu 13% din timpul total de consum media și o piață de aproximativ 40 de milioane de euro în 2025. Presa tipărită, în schimb, a ajuns la doar 3% din consum, semn că ziarul clasic a devenit mai degrabă o nișă decât un canal de informare de masă.

De ce românii nu mai stau să primească informația pasiv

Una dintre explicațiile principale pentru această schimbare ține de felul în care internetul a redefinit răbdarea publicului. Românul care intră pe telefon poate vedea în câteva secunde mai multe surse, mai multe opinii, mai multe reacții și mai multe formate. Poate compara rapid ce spune o televiziune cu ce apare pe un site, într-un clip scurt sau într-o postare virală.

Această libertate vine însă și cu riscuri. Dacă televiziunea avea filtre editoriale clare, chiar și imperfecte, internetul amestecă știri verificate, opinii, manipulare, conținut sponsorizat, dezinformare și divertisment într-un singur flux. De aceea, faptul că românii își iau tot mai multe informații de pe internet nu înseamnă automat că sunt mai bine informați. Înseamnă că au mai mult control, dar și mai multă responsabilitate.

Alexandra Olteanu, Managing Director Initiative România, vorbește despre o economie în care atenția devine resursa esențială. Într-un ecosistem suprasaturat informațional, brandurile și instituțiile media nu se mai luptă doar pentru audiență, ci pentru câteva secunde reale de interes. Inteligența artificială complică și mai mult această ecuație, pentru că schimbă modul în care oamenii caută informații, descoperă produse și iau decizii.

Pentru televiziuni, vestea proastă este că publicul nu mai acceptă atât de ușor să fie ținut captiv. Pentru internet, vestea bună este că a devenit mediul dominant. Vestea proastă este că trebuie să demonstreze că poate oferi nu doar rapiditate și libertate, ci și credibilitate. În România anului 2026, bătălia nu mai este între telecomandă și telefon, ci între atenție, încredere și capacitatea fiecărui mediu de a rămâne relevant.

Setările maşinii care te ajută să economiseşti carburant în vacanţă. Reduci consumul chiar şi cu 20%