Țara pe care tot românul o știa drept patria electronicelor SF, a roboților și a jocurilor video a rămas în „Epoca de Piatră” la inteligența artificială. Cum și-a pierdut avansul tehnologic

Pentru românii care au prins ultimii ani ai comunismului, dar și perioada de după Revoluție, Japonia era aproape sinonimă cu tehnologia viitorului. Un tranzistor, un casetofon sau un televizor japonez nu reprezenta doar un aparat electronic, ci un obiect cu care proprietarul se putea mândri în familie și în cartier.

Imaginea a intrat inclusiv în cultura populară românească. În comedia clasică „B.D. la munte și la mare”, Gogu Steriade deplânge furtul prețiosului său „tranzistor japonez”, accentuând tocmai țara de origine a aparatului. După 1989, Sony, Panasonic, Sharp, Nintendo sau Toyota au consolidat impresia că produsele japoneze sunt mai avansate, mai rezistente și, într-un fel, venite din viitor.

Nu era doar o reputație construită prin publicitate. Japonia chiar a schimbat felul în care lumea folosește tehnologia. Sony a lansat în 1979 primul Walkman, modelul TPS-L2, transformând muzica ascultată în mers într-un fenomen mondial. Mai târziu, Nintendo și PlayStation au dus jocurile video în milioane de locuințe, iar companiile japoneze au devenit repere în industria televizoarelor, aparatelor foto, automobilelor și roboților industriali.

Tocmai de aceea pare greu de crezut că Japonia se află acum în urma altor economii dezvoltate într-una dintre cele mai importante curse tehnologice ale prezentului. Țara care a pus muzica în buzunarele oamenilor și a făcut tehnologia viitorului accesibilă publicului larg adoptă surprinzător de lent inteligența artificială în companii și la locul de muncă.

Japonia construiește roboți, dar folosește prea puțin inteligența artificială

Doar 8,4% dintre angajații japonezi declară că folosesc inteligența artificială la serviciu, potrivit unui raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Procentul este cu atât mai surprinzător cu cât Japonia se confruntă cu o populație îmbătrânită și cu o lipsă tot mai gravă de angajați.

Problema nu este că firmele japoneze ignoră complet noile instrumente. Multe dintre ele testează soluții bazate pe AI, însă le implementează doar în departamente izolate sau pentru sarcini simple. Un sondaj realizat de Nikkei Research și prezentat de Reuters arată că peste 80% dintre companiile japoneze nu au integrat pe deplin inteligența artificială în activitatea lor. Numai 16% o folosesc la nivelul întregii organizații.

Contrastul este puternic. Japonia rămâne un nume uriaș în robotică și automatizare industrială, iar roboții sunt folosiți deja pentru a ocupa locurile de muncă rămase fără candidați. Totuși, experiența în construirea mașinilor nu a fost transformată automat într-un avantaj în dezvoltarea modelelor lingvistice, a platformelor AI sau a serviciilor digitale.

De ce a ajuns fosta superputere tehnologică în urmă

Explicația ține mai puțin de capacitatea tehnică a Japoniei și mai mult de modul în care funcționează companiile sale. Deciziile sunt luate adesea lent, după numeroase etape de aprobare, iar evitarea riscurilor cântărește greu. O tehnologie care se schimbă de la o lună la alta intră astfel în conflict cu o cultură organizațională construită în jurul prudenței, ierarhiei și consensului.

Mai există și problema sistemelor vechi. În numeroase instituții și companii sunt folosite în continuare documente pe hârtie, faxuri și procese care nu au fost digitalizate complet. Situația ajunge până în sectorul medical, unde unele spitale încă nu au finalizat trecerea dosarelor pacienților în format digital. De aici vine și comparația dură cu „Epoca de Piatră”, folosită de un angajat din sistemul medical pentru a descrie munții de documente pe hârtie.

La toate acestea se adaugă lipsa specialiștilor, investițiile mai mici și dificultatea de a transforma experimentele în creșteri reale de productivitate. Japonia poate prezenta roboți spectaculoși și laboratoare în care cercetarea medicală asistată de AI continuă 24 de ore din 24, dar asemenea proiecte avansate nu reflectă încă realitatea din majoritatea firmelor și instituțiilor sale.

Japonia încearcă să recupereze terenul pierdut

Guvernul de la Tokyo a înțeles dimensiunea problemei și încearcă să accelereze dezvoltarea inteligenței artificiale prin investiții, reguli mai flexibile și sprijin pentru companiile locale. Ministrul japonez al Afacerilor Digitale, Hisashi Matsumoto, a avertizat chiar că țara riscă să devină o „colonie AI” dacă ajunge să depindă în totalitate de tehnologiile dezvoltate în Statele Unite sau China.

Recuperarea nu pornește însă de la zero. Japonia păstrează avantaje importante în robotică, industrie, materiale avansate și echipamente pentru producția de cipuri. În jurul acestor domenii începe să se formeze și un ecosistem nou de companii. Un exemplu este Sakana AI, startup înființat la Tokyo în 2023, care a ajuns rapid la o evaluare de aproximativ 2,5 miliarde de dolari.

Direcția cea mai promițătoare ar putea fi așa-numita „inteligență artificială fizică”, în care programele AI sunt integrate în roboți, fabrici și vehicule. Este zona în care experiența industrială acumulată de Japonia poate conta din nou. Țara are deja infrastructura, producătorii și cunoștințele necesare pentru a construi mașinile; provocarea este să dezvolte și inteligența care le controlează.

Japonia nu a devenit peste noapte o țară lipsită de tehnologie, iar expresia „Epoca de Piatră” descrie mai ales diferența dintre reputația sa și ritmul real al digitalizării. Fosta superputere a electronicelor încearcă acum să recupereze un avans pe care mulți români îl considerau cândva imposibil de pierdut.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027