Ţara europeană în care oamenii îşi pot pierde casele din cauza amenzilor de circulaţie. Datoriile la stat îi lasă pe cetăţeni fără locuinţe

Schimbările legislative pot avea uneori efecte neașteptate asupra vieții de zi cu zi, iar în unele cazuri impactul este mult mai dur decât și-ar imagina cetățenii. Într-un stat european, o lege recent adoptată a atras atenția prin consecințele sale radicale, afectând direct siguranța locuinței pentru persoanele cu datorii la stat. Măsurile introduse au generat îngrijorare și dezbateri intense, mai ales că pot viza inclusiv datorii considerate minore, transmite TSN.

Datoriile mici pot duce la pierderi majore

Noua legislație adoptată în Ucraina schimbă semnificativ modul în care sunt recuperate obligațiile financiare restante. Legea nu se limitează la creditele bancare neplătite, ci se aplică și în cazul altor datorii, precum facturile la utilități sau amenzile de circulație.

Autoritățile au extins considerabil instrumentele de recuperare, ceea ce înseamnă că inclusiv restanțele aparent nesemnificative pot atrage consecințe serioase. Odată ajuns în registrul datornicilor, un cetățean poate întâmpina dificultăți majore în gestionarea propriilor finanțe.

Printre măsurile prevăzute se numără blocarea tranzacțiilor financiare, ceea ce limitează accesul la conturile bancare și la carduri. În același timp, debitorii pot pierde dreptul de a dispune liber de bunurile personale, inclusiv de proprietăți sau alte active valoroase.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Confiscarea locuinței, cea mai controversată măsură

Cea mai criticată prevedere a noilor reguli este posibilitatea confiscării locuinței, chiar și atunci când aceasta este singura proprietate deținută de debitor. Această perspectivă a stârnit temeri reale în rândul populației, mai ales în contextul în care legea permite astfel de măsuri inclusiv pentru datorii precum amenzile rutiere.

Procedurile de executare silită pot fi accelerate, ceea ce pune presiune suplimentară pe persoanele vizate. În lipsa unor clarificări detaliate, mulți cetățeni se tem că ar putea pierde totul din cauza unor restanțe relativ mici.

Reacții și explicații din partea specialiștilor

Adoptarea legii a fost urmată de reacții puternice, iar specialiștii au atras atenția asupra riscurilor. Oleg Pendzin, director executiv al Clubului de Discuții Economice, a explicat:

Vezi și:

Reguli noi de astăzi pentru șoferii români cu permisul suspendat. Ce prevede noul Cod Rutier

„Legea este prezentată ca parte a procesului de integrare europeană și un instrument împotriva debitorilor neserioși. Totuși, aceasta intră în conflict direct cu dreptul constituțional al fiecărui ucrainean la locuință”.

În același timp, Oksana Rusețka, președinta Consiliului Executorilor Privați din Ucraina, a subliniat că o parte din panică este generată de interpretări greșite. Potrivit acesteia, legea a fost înțeleasă eronat de mulți cetățeni, mai ales din cauza afirmațiilor privind confiscări automate.

Autoritățile susțin că astfel de măsuri nu se aplică automat și că există proceduri legale care trebuie respectate. Cu toate acestea, lipsa unor explicații clare a alimentat incertitudinea.

Posibile modificări și presiune publică

Deși legea este deja în vigoare, dezbaterile continuă, iar specialiștii estimează că vor fi necesare ajustări. Printre soluțiile discutate se numără introducerea unor mecanisme de protecție pentru persoanele vulnerabile sau pentru familiile care riscă să rămână fără locuință.

De asemenea, ar putea fi stabilite reguli mai clare privind situațiile în care se poate ajunge la confiscarea unei case, pentru a reduce impactul social al acestor măsuri.

Cazuri reale care amplifică temerile

Temerile legate de pierderea locuinței nu sunt doar teoretice. Sute de ucraineni au rămas deja fără case în Crimeea, după ce acestea au fost confiscate și vândute de autoritățile ruse instalate în peninsulă.

Fenomenul a început după anexarea Crimeii în 2014 și s-a intensificat după invazia din 2022. Printre cei afectați se numără și familia Kolisnicenko, care a descoperit că apartamentul lor fusese ocupat de o altă persoană, fără acordul lor, aceasta reușind chiar să își înregistreze familia la aceeași adresă.

Situații similare au fost raportate pe scară largă, iar organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre o expropriere sistematică. Potrivit experților, proprietarii au avut la dispoziție aproximativ un an pentru a-și vinde sau transfera bunurile, după care au început vânzările forțate prin decizii judecătorești.

Până la finalul anului 2023, peste 2.600 de bunuri ar fi fost confiscate. În paralel, legislația rusă a interzis deținerea de terenuri în Crimeea pentru cetățenii considerați „străini”, inclusiv ucraineni. Deși CEDO a declarat aceste practici ilegale, Rusia nu mai este obligată să respecte deciziile Curții.

Companiile românești care puteau concura cu Digi pentru cele 196 de milioane de euro din SAFE. Cine putea primi contractul cu SRI