Ţara din Europa cu cei mai scumpi carburanţi. Preţurile au explodat în ultimele zile

Scumpirile din ultimele săptămâni la carburanți au pus presiune pe șoferii din întreaga Europă, însă diferențele dintre state au devenit din ce în ce mai vizibile. În timp ce unele țări au reușit să mențină creșterile la un nivel moderat, altele au fost afectate mult mai puternic, iar autoritățile au început deja să caute soluții pentru a limita impactul asupra populației.

Germania, printre cele mai afectate de scumpiri

În contextul tensiunilor generate de conflictul din Iran, prețurile la combustibili au crescut în întreaga Uniune Europeană. Totuși, Germania se remarcă printr-o evoluție mai accentuată decât media europeană, scrie Mediafax.

Benzina s-a scumpit aici cu aproape 5% în ultimele săptămâni, un ritm considerabil mai mare comparativ cu alte state. În același interval, Franța și Austria au înregistrat creșteri de aproximativ 2%, Estonia 3,6%, Luxemburg 3,5%, iar Slovacia și Ungaria doar 0,1%.

Datele publicate de Comisia Europeană în Buletinul petrolier confirmă că majorările cele mai abrupte au fost înregistrate în Germania, dar și în Țările de Jos, Danemarca și Finlanda.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

Unde se plătește cel mai mult pentru benzină

Chiar dacă Germania a resimțit puternic scumpirile, nu ocupă primul loc în clasamentul prețurilor. Șoferii din Țările de Jos sunt cei care plătesc cel mai mult pentru un litru de benzină, media ajungând la 2,17 euro.

Germania se situează imediat după, cu un preț mediu de 2,08 euro pe litru, în timp ce Finlanda se află, de asemenea, în top, atât în ceea ce privește benzina, cât și motorina.

Aceste diferențe între state nu sunt întâmplătoare și țin în mare parte de politicile fiscale aplicate la nivel național.

De ce diferă prețurile între țări

Unul dintre principalii factori care explică variațiile de preț este nivelul taxelor și impozitelor aplicate carburanților. Germania, de exemplu, are în mod tradițional taxe energetice ridicate pentru combustibilii fosili.

Acestea sunt completate de taxarea emisiilor de CO2 și de alte contribuții care cresc costul final plătit de consumatori. În aceste condiții, orice creștere a prețului de bază se reflectă rapid și mai puternic în prețul de la pompă.

În alte state europene, nivelul taxelor este mai redus, ceea ce limitează impactul scumpirilor asupra populației.

Măsuri diferite în alte state europene

Pentru a tempera creșterea prețurilor, unele țări au intervenit direct. Croația și Ungaria au introdus plafoane pentru prețurile carburanților.

În Croația, după o creștere inițială de aproximativ patru cenți pe litru, autoritățile au decis plafonarea la 1,50 euro pe litru începând cu 23 martie. În Ungaria, benzina este limitată la 1,51 euro, iar motorina la 1,59 euro, însă măsura se aplică doar rezidenților, turiștii plătind mai mult.

Austria a adoptat o altă abordare: benzinăriile pot majora prețurile o singură dată pe zi, la prânz, dar pot reduce prețurile oricând. Sistemul aduce mai multă transparență, însă nu este clar dacă duce și la scăderi efective.

Presiune tot mai mare asupra autorităților din Germania

În Germania, creșterea rapidă a prețurilor a dus la reacții din partea politicienilor și la măsuri concrete de analiză. Ministrul economiei, Katherina Reiche, a criticat modul în care evoluează prețurile la pompă.

Aceasta a atras atenția asupra faptului că scumpirile apar rapid atunci când cresc costurile materiilor prime, dar scăderile sunt mult mai lente, subliniind că guvernul dorește să „spargă acest mecanism”.

Una dintre propunerile avansate vizează limitarea creșterilor de preț la o singură majorare pe zi, similar modelului aplicat în Austria.

În paralel, un grup de lucru format la nivel guvernamental analizează situația și caută soluții inspirate din practicile altor state membre ale Uniunii Europene. Acesta s-a reunit sub conducerea lui Sepp Müller, care a acuzat companiile petroliere de „speculații cu prețurile”.

Google vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari într-o anume regiune. De ce consideră oamenii de știință proiectul o veste bună