„Super El Niño” ar putea împinge planeta spre noi recorduri de căldură: de ce meteorologii privesc cu teamă a doua jumătate din 2026

După luni întregi în care La Niña a influențat circulația atmosferică și temperaturile oceanelor, prognozele încep să indice o schimbare majoră de decor climatic. NOAA a anunțat că există o probabilitate de 62% ca El Niño să se instaleze în intervalul iunie-august 2026 și să persiste cel puțin până la finalul anului. În paralel, prognozele spun că actualul episod de La Niña este pe cale să se încheie în următoarea lună, cu o fază neutră ENSO așteptată să domine cel puțin până la începutul verii.

Asta nu înseamnă automat că lumea intră într-un „super El Niño”, dar exact aici începe tensiunea reală. NOAA spune că intensitatea potențialului episod rămâne „foarte incertă”, însă lasă deschisă posibilitatea unui El Niño puternic în perioada octombrie-decembrie 2026, cu o probabilitate de aproximativ 1 la 3. AccuWeather merge puțin mai departe și vorbește despre un risc de 15% ca până la sfârșitul sezonului uraganelor să se formeze un „super El Niño”, adică un episod excepțional de intens, scrie LiveScience.

Subiectul este urmărit cu atenție nu doar pentru că El Niño mută tiparele meteo la scară planetară, ci și pentru că vine peste un climat deja extrem de încălzit. Datele climatice globale au confirmat că 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată la nivel global, iar 2025 a rămas printre cei mai fierbinți ani măsurați. Cu alte cuvinte, orice nou impuls de încălzire naturală produs de ENSO nu mai pornește de la „normalul” de acum două sau trei decenii, ci de la o bază termică deja foarte ridicată.

Tocmai de aceea, climatologi precum Zeke Hausfather avertizează că un El Niño puternic instalat în 2026 ar putea să nu facă din acest an cel mai cald din istorie, dar ar crește serios șansele ca 2027 să ajungă pe primul loc. El subliniază că există de obicei un decalaj între apariția El Niño și vârful efectului său asupra temperaturii medii globale de la suprafață, ceea ce mută o parte importantă a impactului în anul următor.

Vezi și:

Grecia, Italia și Spania, sufocate de căldură. Perioadele de stres termic sunt mult mai lungi decât acum 50 de ani. Avertismentul cercetătorilor

Ce este El Niño și de ce un episod puternic poate schimba vremea pe tot globul

El Niño este faza caldă a oscilației ENSO, sistemul de variații atmosferice și oceanice din Pacificul tropical care influențează vremea globală. În termeni simpli, apele de suprafață din Pacificul ecuatorial central și estic se încălzesc peste media pe termen lung, iar acest lucru schimbă circulația aerului, traiectoria curenților jet și distribuția precipitațiilor în multe regiuni ale lumii. Pragul standard pentru El Niño este atins atunci când anomalia de temperatură a suprafeței oceanului trece de +0,5 grade Celsius în regiunea Niño 3.4 și se menține suficient timp.

În prezent, Pacificul vine din direcția opusă. La Niña a continuat în februarie 2026, cu temperaturi sub medie în estul și centrul Pacificului ecuatorial, însă valorile s-au moderat, iar semnalele recente sugerează o slăbire evidentă a episodului rece. Sub suprafață, oceanele au început deja să se încălzească, iar acest semnal este important pentru că astfel de modificări prevestesc adesea schimbările din lunile următoare la suprafață.

Când El Niño se instalează, efectele sale nu sunt uniforme, dar tind să fie puternice. În Statele Unite, el poate aduce condiții mai calde și mai uscate în nord și poate crește riscul de precipitații abundente în sud și de-a lungul Coastei Golfului. În Atlantic, El Niño tinde de regulă să suprime activitatea uraganelor, în timp ce în Pacificul central și estic poate favoriza o activitate ciclonică mai intensă. Relația nu este absolută, pentru că intervin și alți factori regionali, dar semnalul general este bine cunoscut de meteorologi.

Vezi și:

Curentul oceanic care poate da peste cap clima Europei. Cercetătorii avertizează că schimbarea ar putea fi de zece ori mai rapidă

Meteorologii avertizează: Fenomenul El Niño se formează din nou și ar putea lovi planeta anul acesta

Termenul de „super El Niño” nu este unul folosit mereu în toate comunicările oficiale, dar apare frecvent pentru episoadele care trec de aproximativ +2 grade Celsius în regiunea Niño 3.4 în faza matură. Istoric, evenimentele din 1982-1983, 1997-1998 și 2015-2016 sunt de obicei considerate exemple de acest tip. De aceea, atunci când meteorologii vorbesc despre un asemenea risc, ideea este că nu s-ar forma un episod oarecare, ci unul care ar putea împinge sistemul climatic global într-o zonă de stres suplimentar.

De ce 2027 ar putea deveni anul în care se sparg din nou recordurile

Marea întrebare nu este doar dacă El Niño apare, ci cum se suprapune el peste tendința de încălzire cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră. Ultimii ani au arătat deja că planeta funcționează pe un nivel termic tot mai ridicat. Când adaugi peste această bază un El Niño puternic, rezultatul poate fi o amplificare a valurilor de căldură, a temperaturilor medii globale și a extremelor climatice.

Asta schimbă fundamental felul în care trebuie citite prognozele ENSO. Cu două sau trei decenii în urmă, un El Niño puternic ridica temperaturile globale peste o bază mai joasă. Astăzi, același mecanism natural se suprapune peste oceane mai calde, ghețuri mai reduse și un fond climatic deja destabilizat. De aceea, chiar dacă prognozele oficiale sunt prudente și insistă că puterea viitorului episod rămâne incertă, simpla probabilitate ca El Niño să apară în a doua parte a lui 2026 este suficientă pentru a ridica imediat întrebări despre recordurile din 2027.

Această idee este susținută și de logica decalajului climatic. De regulă, influența maximă a unui El Niño asupra temperaturii globale nu se vede exact în clipa în care începe încălzirea Pacificului, ci după câteva luni, când interacțiunea dintre ocean și atmosferă are timp să se propage mai clar la scară globală. Asta înseamnă că 2026 ar putea deveni mai cald decât s-ar fi estimat inițial, dar anul care ar simți cel mai dur efectul ar putea fi 2027.

Desigur, nimic din toate acestea nu înseamnă că ENSO explică singur încălzirea. Variabilitatea naturală produsă de El Niño și La Niña se adaugă peste încălzirea pe termen lung cauzată de activitatea umană, nu o înlocuiește. Cu alte cuvinte, El Niño poate accelera temporar urcarea termometrului, dar motorul de fond rămâne schimbarea climatică indusă de om. Asta este și motivul pentru care fiecare nou episod puternic are potențialul de a duce recordurile mai sus decât cele din trecut.

Ce urmează în a doua jumătate din 2026 și de ce prognoza trebuie citită cu prudență

Chiar dacă titlurile despre „super El Niño” atrag instant atenția, prognoza trebuie citită cu nuanțe. Nu există o confirmare că un asemenea scenariu se va produce, ci doar semnale că El Niño este probabil să apară și că tăria lui rămâne neclară. Scenariul unui episod „super” există, dar nu este în acest moment varianta dominantă. Mai probabil, deocamdată, este un El Niño moderat spre puternic, cu detalii care se vor clarifica abia în lunile următoare.

Tocmai această incertitudine face subiectul important. Dacă semnalul se consolidează în aprilie, mai și iunie, atunci discuția se va muta rapid de la probabilitate la impact concret: sezonul uraganelor din Atlantic, precipitațiile extreme în anumite regiuni, episoadele de căldură severă și felul în care toate acestea se combină cu un climat deja împins la limită. Pentru moment, ceea ce se știe sigur este că La Niña se stinge, El Niño are prima șansă să apară până la sfârșitul verii boreale și că, pe o planetă deja supraîncălzită, chiar și un episod puternic „obișnuit” poate avea consecințe extraordinare.

Dacă prognozele se confirmă, a doua jumătate a lui 2026 ar putea deveni începutul unei noi etape de stres climatic global. Iar dacă acest El Niño va escalada până aproape de categoria „super” sau chiar o va atinge, atunci 2027 s-ar putea transforma în anul în care planeta va mai sparge o dată plafonul recordurilor. Nu pentru că un singur fenomen natural controlează tot, ci pentru că El Niño ar veni exact peste un sistem climatic care nu mai are aproape nicio marjă de răgaz.

De ce sunt atât de puternice cutremurele din Venezuela. Explicaţia geologilor despre fenomenul care se produce în adâncul Pământului