Substanța din creier care te-ar putea ajuta să rupi un obicei. Descoperirea făcută de cercetători după un test pe șoareci

Un nou studiu sugerează că felul în care renunțăm la un obicei vechi și ne adaptăm atunci când lucrurile nu mai merg ca înainte ar putea depinde, în parte, de o substanță-cheie din creier: acetilcolina. Cercetarea, realizată pe șoareci, oferă o perspectivă nouă asupra mecanismelor prin care creierul decide când să insiste și când să schimbe strategia.

Descoperirea este importantă nu doar pentru înțelegerea comportamentului obișnuit, ci și pentru afecțiuni în care flexibilitatea psihologică este afectată. În tulburări precum dependența, tulburarea obsesiv-compulsivă sau schizofrenia, oamenii pot avea dificultăți în a abandona tipare de gândire ori comportamente repetitive, chiar și atunci când acestea le fac rău.

Ce se întâmplă în creier când recompensa dispare

Cercetătorii de la Okinawa Institute of Science and Technology au vrut să vadă ce se întâmplă în creier atunci când un animal învață o regulă, apoi descoperă brusc că regula nu mai funcționează. Pentru asta, au antrenat șoareci să parcurgă un labirint virtual și să aleagă traseul care le aducea o recompensă.

După ce șoarecii au învățat drumul corect, cercetătorii au schimbat traseul recompensei. Cu alte cuvinte, ceea ce funcționa înainte nu mai funcționa. Situația a creat un moment de „dezamăgire” experimentală: animalele făceau alegerea obișnuită, dar nu mai primeau recompensa așteptată.

Vezi și:

Obiceiul de 5 minute care îți poate aduce mii de euro în plus la pensie. Metoda funcționează și pentru cei cu venituri mici

În acel moment, oamenii de știință au observat o creștere a eliberării de acetilcolină în anumite zone ale creierului. Cu cât această creștere era mai puternică, cu atât șoarecii erau mai predispuși să își schimbe comportamentul și să încerce o altă opțiune. Fenomenul este cunoscut ca reacție de tip „lose-shift”, adică tendința de a schimba strategia după un eșec sau după pierderea unei recompense.

Pentru cercetători, acest mecanism este relevant deoarece arată că acetilcolina nu este doar implicată în procese generale de atenție și învățare, ci poate funcționa ca un semnal care împinge creierul să iasă din pilot automat. Practic, atunci când vechiul obicei nu mai produce rezultatul dorit, acetilcolina ar putea contribui la deschiderea unei ferestre pentru o alegere nouă.

De ce acetilcolina ar putea fi importantă pentru dependențe și obiceiuri rigide

Pentru a testa ipoteza, oamenii de știință au inhibat producția de acetilcolină la unii dintre șoareci. Rezultatul a fost clar: animalele au devenit mai rigide comportamental și au fost mai puțin dispuse să schimbe traseul, chiar și după ce strategia lor obișnuită nu mai aducea recompensa.

Vezi și:

Creierul ar putea anticipa interacțiunile sociale înainte să se întâmple. Descoperirea făcută pe pești-zebră

China o ia înaintea lui Elon Musk în cursa cipurilor pe creier. Primul implant cerebral aprobat comercial îi ajută pe pacienții paralizați să-și miște mâna

Această parte a studiului întărește ideea că acetilcolina joacă un rol important în flexibilitatea comportamentală. Nu înseamnă că o singură substanță explică toate obiceiurile, toate dependențele sau toate deciziile umane, dar arată că acest neurotransmițător este o piesă esențială într-un sistem mult mai complex.

Implicațiile sunt interesante pentru afecțiuni în care oamenii rămân blocați în tipare greu de întrerupt. În dependențe, de exemplu, creierul poate continua să caute o recompensă chiar și atunci când efectele negative sunt evidente. În tulburarea obsesiv-compulsivă, anumite comportamente repetitive pot deveni extrem de greu de controlat. În astfel de cazuri, înțelegerea mecanismelor care permit schimbarea strategiei ar putea ajuta, pe termen lung, la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.

Totuși, cercetătorii avertizează că flexibilitatea comportamentală nu depinde doar de acetilcolină. Creierul funcționează prin interacțiuni între multe regiuni și sisteme chimice. Acetilcolina pare să fie importantă, dar nu acționează singură.

Un pas înainte, nu o rețetă miraculoasă pentru oameni

Studiul a fost realizat pe șoareci, ceea ce înseamnă că rezultatele nu pot fi transformate direct într-o soluție pentru oameni. Nu există, pe baza acestei cercetări, o pastilă simplă care să te ajute să renunți instantaneu la un obicei prost sau să devii mai flexibil în fața eșecului.

Ce oferă însă cercetarea este o explicație mai clară pentru un proces fundamental: momentul în care creierul înțelege că o strategie veche nu mai funcționează. Din această perspectivă, dezamăgirea nu este doar o experiență negativă, ci poate fi și un semnal biologic care ajută la adaptare.

Interesant este că nu toate celulele implicate au reacționat la fel. Unele grupuri de neuroni au crescut eliberarea de acetilcolină, în timp ce altele au reacționat slab sau chiar și-au redus activitatea. Cercetătorii cred că acest lucru ar putea ajuta creierul să nu șteargă complet vechea informație, ci să o păstreze în rezervă, în cazul în care mediul se schimbă din nou.

În final, descoperirea adaugă o piesă importantă în puzzle-ul felului în care creierul învață din eșec. A ști când să insiști și când să renunți este una dintre cele mai dificile forme de adaptare, iar acetilcolina pare să aibă un rol central în această balanță.

De la „drumul morții”, la zero victime. Ce este Coaliția pentru Siguranță Rutieră, proiectul care promite să schimbe România până în 2050