Sprayul nazal care a aprins speranțele cercetătorilor. Tratamentul testat pe șoareci bătrâni ar putea deschide o nouă luptă cu îmbătrânirea creierului

Sprayul nazal care a aprins speranțele cercetătorilor. Tratamentul testat pe șoareci bătrâni ar putea deschide o nouă luptă cu îmbătrânirea creierului
Foto: Getty Images

Un nou experiment venit de la Texas A&M University atrage atenția în lumea cercetării neurologice după ce o echipă de oameni de știință a anunțat rezultate promițătoare obținute cu un spray nazal testat pe șoareci vârstnici. Potrivit datelor prezentate de universitate și reluate recent în presa de știință, tratamentul a redus markeri asociați inflamației cerebrale și a fost legat de o îmbunătățire a memoriei de lucru la animalele de laborator mai în vârstă. Cercetarea a fost publicată în Journal of Extracellular Vesicles, iar autorii spun că metoda ar putea deschide, în timp, drumul către terapii neinvazive pentru tulburări cognitive și boli neurodegenerative.

De aici și până la ideea că îmbătrânirea cerebrală ar putea fi „întoarsă” la oameni este, totuși, o distanță foarte mare. Chiar dacă titlurile despre un posibil spray care întinerește creierul sună spectaculos, rezultatele disponibile deocamdată sunt strict preclinice, adică obținute pe șoareci, nu pe pacienți umani. Cercetătorii vorbesc despre potențial și despre o direcție de dezvoltare, nu despre un tratament gata de folosit în spitale sau farmacii.

Ce au descoperit cercetătorii

Sprayul nazal este bazat pe vezicule extracelulare derivate din celule stem neurale, particule biologice foarte mici care transportă molecule importante pentru comunicarea dintre celule. În acest caz, ele conțin inclusiv microARN, o categorie de molecule care poate influența modul în care celulele își reglează producția de proteine și răspunsurile inflamatorii. Ideea cercetătorilor a fost să trimită aceste particule direct prin cavitatea nazală, o cale considerată mai puțin invazivă și mai promițătoare pentru a ajunge la creier decât alte forme de administrare.

În experiment, șoarecii vârstnici, descriși de cercetători drept echivalentul aproximativ al unor adulți umani de circa 60 de ani, au primit tratamentul intranazal, iar apoi au fost comparați cu animale netratate. Echipa a observat scăderea unor markeri ai inflamației în hipocamp, zonă-cheie pentru memorie, dar și îmbunătățiri ale funcției cognitive și ale memoriei de lucru. Profesorul Ashok Shetty, investigatorul principal al studiului, a spus că rezultatele sugerează activarea mecanismelor proprii de reparare ale creierului.

De ce vestea e importantă, dar trebuie privită cu prudență

Importanța cercetării vine din contextul mai larg al îmbătrânirii populației și al creșterii cazurilor de demență la nivel global. Texas A&M subliniază că miza unor astfel de terapii este uriașă, mai ales dacă ele pot întârzia degradarea cognitivă sau pot reduce inflamația cerebrală fără proceduri agresive. În plus, echipa a depus deja un brevet pentru această metodă, semn că vede în ea o posibilă platformă terapeutică pentru viitoare dezvoltări clinice.

Totuși, aici apare partea esențială care nu trebuie pierdută din vedere: faptul că un tratament funcționează la șoareci nu înseamnă automat că va avea același efect la oameni. Organismul uman este mai complex, bolile neurodegenerative sunt extrem de greu de tratat, iar trecerea de la un rezultat de laborator la un medicament aprobat poate dura ani buni și presupune multe etape de testare pentru eficiență și siguranță. Așa că, deși sprayul nazal testat de cercetători este cu siguranță un rezultat promițător, el trebuie privit, cel puțin pentru moment, ca un semnal interesant din cercetare, nu ca o revoluție medicală deja confirmată.

Cu toate aceste limite, vestea rămâne una care merită urmărită. Nu pentru că ar exista deja o soluție miraculoasă împotriva îmbătrânirii creierului, ci pentru că astfel de experimente arată cât de rapid se schimbă frontiera neuroștiinței. Iar dacă rezultatele vor putea fi replicate și extinse în studii pe oameni, acest tip de tratament ar putea deveni, într-o zi, una dintre cele mai interesante arme împotriva declinului cognitiv.