Semnal îngrijorător: tinerii nu mai vor la facultate, iar adulții riscă să rămână fără joburi în era AI

Interesul pentru studiile universitare pare să scadă tot mai mult în rândul noilor generații, într-un context în care piața muncii se schimbă rapid sub presiunea tehnologiei. Specialiștii avertizează că această tendință ar putea avea consecințe serioase pe termen mediu și lung, mai ales într-o economie în care inteligența artificială și automatizarea devin dominante.

În același timp, persoanele trecute de 30 de ani sunt considerate tot mai vulnerabile în fața acestor transformări. Fără competențe adaptate noilor cerințe, mulți riscă să fie înlocuiți de tehnologii care deja încep să schimbe structura locurilor de muncă.

Universitățile, între scăderea interesului și nevoia de adaptare

Profesorul Răzvan Bologa, cadru didactic la Facultatea de Cibernetică din cadrul ASE București, atrage atenția asupra unei schimbări majore: tot mai puțini tineri sunt interesați să urmeze studii universitare clasice. În opinia sa, acest fenomen reflectă o ruptură între oferta educațională și realitatea pieței muncii.

În același timp, universitățile sunt puse în fața unei provocări majore: să se reinventeze și să ofere programe relevante pentru noile generații, dar și pentru adulții care au nevoie de reconversie profesională. Accentul ar trebui să fie pus pe dezvoltarea unor competențe utile pe termen lung, nu doar pe acumularea de cunoștințe teoretice.

Specialistul subliniază că robotica și inteligența artificială sunt domenii strâns legate și vor influența major majoritatea industriilor. Din acest motiv, formarea profesorilor și adaptarea curriculei devin esențiale pentru a ține pasul cu schimbările tehnologice.

Adulții peste 30 de ani, cei mai expuși în fața automatizării

Pe fondul progresului tehnologic accelerat, persoanele de peste 30 de ani sunt considerate cele mai expuse riscului de a-și pierde locurile de muncă. Mulți dintre aceștia nu au competențele necesare pentru a se adapta rapid la noile cerințe, ceea ce îi plasează într-o poziție vulnerabilă.

Soluția propusă de specialiști este dezvoltarea unor programe de formare continuă, axate pe upskilling și reskilling, adică pe dobândirea de noi abilități relevante pentru viitor. Aceste programe ar trebui să fie flexibile și de scurtă durată, astfel încât să fie atractive pentru adulți, care nu sunt dispuși să revină ani de zile în sistemul universitar.

Deși există inițiative de tip lifelong learning în România, acestea sunt adesea limitate și nu reușesc să ofere competențe durabile. Specialiștii atrag atenția că simpla învățare a unor tehnologii de moment nu este suficientă. Este nevoie de o abordare modernă, care să combine abilitățile practice cu o bază solidă de cunoștințe aplicabile pe termen lung.

În acest context, reforma sistemului educațional devine inevitabilă. Universitățile sunt chemate să joace un rol central în pregătirea atât a tinerilor, cât și a adulților, pentru o piață a muncii aflată într-o continuă transformare.