8 din 10 români folosesc inteligența artificială. AI-ul a intrat deja în viața de zi cu zi și la locul de muncă
Inteligența artificială a devenit o prezență obișnuită în viața românilor, chiar înainte ca autoritățile să implementeze politici publice sau programe ample de educație digitală. Un nou sondaj realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute arată că peste 83% dintre adulții din România folosesc instrumente bazate pe AI în cel puțin un context, iar majoritatea o fac cu regularitate.
Datele relevă că adoptarea tehnologiei este deosebit de ridicată în rândul tinerilor și al persoanelor cu studii superioare, însă nivelul competențelor rămâne modest. În același timp, românii recunosc atât avantajele pe care le aduce inteligența artificială, cât și riscurile asociate utilizării acesteia, în special în privința locurilor de muncă și a protecției datelor personale.
Inteligența artificială este deja folosită de milioane de români
Potrivit cercetării realizate în perioada 17-21 iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 2.002 persoane adulte, 83,1% dintre români utilizează inteligența artificială, în timp ce doar 16,9% spun că nu au apelat niciodată la astfel de instrumente.
Cea mai mare parte a utilizării are loc în scop personal. Aproape 78% dintre respondenți folosesc AI în activitățile de zi cu zi, fie pentru căutarea de informații, redactarea unor texte, traduceri sau alte sarcini cotidiene. În mediul profesional, 15,4% declară că folosesc aceste tehnologii la serviciu, iar 9,3% le utilizează în școală sau în facultate.
Studiul arată și că inteligența artificială nu mai este o tehnologie folosită ocazional. Dintre persoanele care utilizează AI, 50,7% spun că o folosesc de câteva ori pe săptămână, iar 26,2% zilnic. Astfel, aproape 77% dintre utilizatori interacționează cu aceste instrumente cel puțin o dată pe săptămână.
Diferențele între generații sunt însă evidente. În categoria de vârstă 18-29 de ani, gradul de utilizare ajunge la 97%, iar în intervalul 30-39 de ani adoptarea rămâne de asemenea foarte ridicată. Procentul începe să scadă în rândul persoanelor trecute de 50 de ani și ajunge la doar 29,3% în cazul celor cu vârsta de peste 70 de ani.
Educația influențează și ea utilizarea inteligenței artificiale. Dacă aproximativ 80% dintre persoanele fără studii superioare folosesc astfel de instrumente, procentul urcă la 93,3% în rândul absolvenților de facultate.
Românii văd avantajele AI, dar nu vor ca tehnologia să ia decizii importante în locul oamenilor
Deși folosirea inteligenței artificiale este tot mai răspândită, mulți români consideră că încă au de învățat. Aproape 48,1% dintre utilizatori apreciază că dețin doar cunoștințe de bază despre AI, iar 40,8% se consideră utilizatori de nivel mediu. Doar 11,1% afirmă că stăpânesc tehnologia la un nivel avansat.
Principalul avantaj identificat de respondenți este economisirea timpului, beneficiu menționat de 65,4% dintre participanții la sondaj. În același timp, există și îngrijorări importante. 55,5% cred că dezvoltarea inteligenței artificiale va conduce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% consideră că tehnologia poate crea riscuri pentru protecția datelor personale și securitatea informațiilor.
Cu toate acestea, percepția riscului este diferită atunci când oamenii își analizează propria situație. Deși peste jumătate dintre respondenți cred că AI va afecta piața muncii în ansamblu, doar 21,9% sunt îngrijorați că propriul loc de muncă ar putea fi înlocuit în următorii cinci ani. În schimb, 51,1% declară că sunt puțin sau deloc preocupați de această posibilitate.
Sondajul a analizat și gradul de acceptare a inteligenței artificiale în instituțiile statului. Rezultatele arată că românii fac o distincție clară între activitățile administrative și deciziile care pot influența sănătatea sau drepturile cetățenilor.
Cea mai mare opoziție apare în cazul utilizării AI pentru stabilirea unui diagnostic medical. Aproape 70% dintre respondenți spun că nu s-ar simți confortabil dacă această responsabilitate ar reveni inteligenței artificiale. De asemenea, majoritatea resping ideea ca AI să decidă acordarea unor beneficii sociale.
În schimb, percepția este mult mai favorabilă atunci când tehnologia este folosită pentru automatizarea activităților birocratice. Un număr mai mare de respondenți consideră acceptabilă utilizarea AI pentru trierea cererilor și dosarelor sau pentru evaluarea performanței funcționarilor publici.