Românii strâng cureaua la cumpărăturile zilnice, dar fac loc unei cheltuieli mari. Schimbarea surprinzătoare din 2026

Românii strâng cureaua la cumpărăturile zilnice, dar fac loc unei cheltuieli mari. Schimbarea surprinzătoare din 2026
Noua radiografie a portofelului românilor (Foto: Profimedia)

Românii privesc cu tot mai multă îngrijorare spre prețuri și situația economică a țării, reduc cantitățile cumpărate, ies mai rar în oraș și caută sistematic reduceri, însă, dincolo de această prudență, apare o schimbare importantă: tot mai mulți încep să reia planurile pentru renovarea locuinței, mobilă, decorațiuni și bunuri de folosință îndelungată, semn că o parte dintre achizițiile amânate în lunile de incertitudine revin treptat pe listă.

Nouă din zece români se tem de prețuri și de mersul economiei

Cel mai recent studiu iSense Solutions arată că presiunea resimțită de consumatorii români a crescut în al doilea trimestru din 2026, iar Consumer Stress Score, indicator calculat pe o scară de la 0 la 100, a urcat de la 63,3 puncte în primul trimestru la 65 de puncte în trimestrul al doilea, menținându-se astfel la un nivel considerat de alertă.

Cea mai mare apăsare vine din zona banilor. Ponderea celor îngrijorați de creșterea prețurilor și de situația economică a României a urcat de la 87% la 91%, ceea ce înseamnă că nouă din zece respondenți privesc cu teamă evoluțiile economice și costul vieții.

Nu doar banii apasă: cresc temerile pentru sănătate și siguranță

Starea de neliniște este alimentată și de contextul internațional, de informațiile despre epidemii globale și de incidentele militare asociate războiului din Ucraina, potrivit studiului. Temerile privind sănătatea personală și a familiei au crescut de la 81% în primul trimestru la 86% în trimestrul al doilea, în timp ce îngrijorările legate de siguranța personală și a celor apropiați au urcat de la 75% la 80%.

În același timp, neîncrederea în autoritățile politice și publice rămâne ridicată și ajunge la 61%, față de 58% la începutul anului, pe fondul instabilității guvernamentale și al percepției că negocierile politice nu produc suficiente rezultate concrete.

Paradoxul românului din 2026: mai stresat, dar mai puțin nervos

Una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului este că, deși presiunea generală crește, nervozitatea scade de la 27% la 23%, ceea ce poate indica nu o dispariție a problemelor, ci o adaptare treptată la un context dificil care durează de mai mult timp.

„Datele din Q2 2026 ne arată un consumator care nu a scăpat de presiune, dar care a învățat să trăiască cu ea. Scăderea nervozității, combinată cu o ușoară creștere a dorinței de achiziție pentru bunuri de folosință îndelungată în următoarele 3 luni, sugerează că românii trec de la o fază de șoc la una de adaptare”, a declarat Traian Năstase, Managing Partner, iSense Solutions.

Mai puțin în coș, mai rar în oraș, mai multă vânătoare de reduceri

Adaptarea se vede clar în viața de zi cu zi. Aproximativ 67% dintre respondenți spun că au cumpărat cantități mai mici de produse, iar 78% declară că au ieșit mai rar în oraș pentru a economisi bani. În același timp, opt din zece români caută discounturi în aplicațiile retailerilor.

Presiunea asupra bugetelor lovește și brandurile mai scumpe. În trimestrul al doilea, 55% dintre românii din mediul urban declară că au cumpărat mărci mai ieftine, în timp ce ponderea celor care aleg branduri mai scumpe a coborât de la 26% în 2025 la 23% în primul trimestru din 2026 și la numai 18% în trimestrul al doilea.

Renovările și cumpărăturile mari reapar pe listă

În ciuda prudenței, se conturează o revenire timidă a cheltuielilor amânate. Pentru următoarele trei luni, 35% dintre respondenți spun că probabil sau cu siguranță vor cheltui pentru renovări, față de 30% la începutul anului, iar intenția de cumpărare pentru mobilă și decorațiuni urcă de la 26% la 30%.

O evoluție și mai clară apare în cazul bunurilor de folosință îndelungată, unde procentul celor care intenționează să cumpere în următoarele trei luni crește de la 18% la 24%.

Imaginea de ansamblu arată, astfel, un consumator care nu a devenit mai relaxat și nici mai optimist, ci unul care pare să fi învățat să funcționeze într-o perioadă prelungită de incertitudine: economisește la cumpărăturile curente, caută prețuri mici și renunță mai ușor la premium, dar începe, în același timp, să readucă în buget unele dintre planurile mari amânate.

Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 500 de respondenți reprezentativi pentru populația urbană din România, cu vârste între 18 și 65 de ani, iar datele pentru trimestrul al doilea au fost culese în luna mai 2026, marja de eroare fiind de ±4,2%, la un nivel de încredere de 95%.