Românii strâng cureaua la cumpărături. Vânzările au scăzut, ce taie cetăţenii de pe listă când banii nu mai ajung

Românii au cumpărat ceva mai mult în luna mai față de aprilie, însă imaginea de ansamblu a consumului rămâne slabă, deoarece vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu peste 5% în primele cinci luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025, iar reculul se vede nu doar la carburanți sau la produsele care pot fi amânate, ci inclusiv în zona alimentelor, băuturilor și tutunului, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.

Românii au cumpărat mai mult în mai decât în aprilie

La prima vedere, datele pentru luna mai aduc un semnal pozitiv. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, cu excepția vânzărilor de autovehicule și motociclete, a crescut cu 1,2% față de aprilie ca serie brută și cu 1,3% dacă sunt eliminate influențele legate de numărul zilelor lucrătoare și de sezonalitate.

Creșterea lunară a fost susținută în special de produsele nealimentare, unde avansul a fost de 3,2% ca serie brută, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și tutun au crescut cu 0,5%. În schimb, comerțul cu carburanți în magazine specializate a scăzut cu 2,3%.

Pentru cetățeanul obișnuit, acest lucru înseamnă că în mai s-au făcut ceva mai multe cumpărături decât în aprilie, însă o singură lună de creștere nu schimbă tendința mai largă a anului.

Vezi și:

Noua emisiune cu care Pro TV vrea să dea lovitura. Este filmată în Turcia, iar prezentatoarea revine în televiziune după aproape 10 ani

Față de anul trecut, românii cumpără clar mai puțin

Imaginea devine mult mai relevantă atunci când luna mai 2026 este comparată cu mai 2025. În acest caz, volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,5% ca serie brută și cu 4,7% ca serie ajustată.

Scăderea apare în toate marile categorii urmărite de INS. Vânzările de carburanți au coborât cu 5,5% în seria brută, produsele nealimentare cu 4,8%, iar alimentele, băuturile și tutunul cu 3,5%.

Cu alte cuvinte, dacă într-un an anterior gospodăriile cumpărau mai multe haine, electrocasnice, produse pentru casă sau alte bunuri nealimentare, în 2026 volumul achizițiilor este mai mic. Faptul că scăderea apare și la alimente este important, deoarece acestea fac parte din categoria cheltuielilor greu de eliminat complet din buget.

Vezi și:

Cumpărăturile la care au început să renunțe românii din cauza scumpirilor. Schimbare majoră în obiceiurile de consum ale populației

Ziua în care românii cheltuie cei mai mulți bani. Ce arată analiza tranzacțiilor cu cardul din 2026

Produsele nealimentare au cea mai mare scădere

Cele mai clare semne de prudență apar în datele pentru primele cinci luni ale anului. Între 1 ianuarie și 31 mai 2026, comerțul cu amănuntul a înregistrat un recul general de 5,5% față de perioada similară din 2025, potrivit seriei brute.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată la produsele nealimentare, cu minus 7,9%. Vânzările de alimente, băuturi și tutun s-au redus cu 3,7%, iar cele de carburanți cu 2,8%.

Să luăm un exemplu simplu: o familie nu poate renunța complet la mâncare, dar poate amâna schimbarea televizorului, cumpărarea unui telefon nou, înlocuirea mobilei sau achiziția unor obiecte pentru locuință. Tocmai de aceea, o scădere puternică în zona nealimentară poate indica o prudență mai mare a consumatorilor și o prioritizare a cheltuielilor obligatorii.

Ce înseamnă aceste cifre pentru o familie obișnuită

Datele INS nu spun că fiecare român a redus cumpărăturile cu exact 5,5%, ci descriu evoluția volumului total al comerțului. Totuși, tendința poate fi tradusă prin comportamente pe care multe familii le cunosc deja: mai multe comparații de prețuri, orientarea spre promoții, amânarea achizițiilor mari și păstrarea banilor pentru facturi, rate sau cheltuieli neprevăzute.

De exemplu, o familie care anul trecut ar fi cumpărat în primăvară un frigider nou poate decide să mai folosească vechiul aparat încă un an. Un șofer poate reduce deplasările neesențiale, iar un consumator poate renunța temporar la haine sau electronice care nu sunt urgente. La nivel individual, asemenea decizii par mici, dar adunate la nivelul întregii economii devin vizibile în statisticile comerțului.

De ce contează scăderea consumului pentru economie

Consumul populației este unul dintre motoarele importante ale economiei românești, astfel că o perioadă prelungită de scădere poate afecta magazinele, distribuitorii, producătorii și, în cele din urmă, piața muncii și veniturile bugetare.

Există însă și o nuanță importantă: o creștere a economisirii poate fi benefică pentru gospodării, dacă oamenii își reduc cheltuielile pentru a-și construi rezerve financiare. Problema apare atunci când reducerea consumului nu este o alegere, ci rezultatul presiunii exercitate de prețuri, rate, facturi și incertitudine asupra veniturilor.

Datele INS arată, așadar, o economie în care luna mai a adus o mică revenire față de aprilie, dar în care românii continuă să cumpere semnificativ mai puțin decât anul trecut. Iar reculul de peste 5% din primele cinci luni, în special scăderea de aproape 8% la produsele nealimentare, sugerează că prudența a devenit una dintre regulile principale ale bugetului pentru tot mai multe gospodării.

Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA a autorizat comercializarea a 20 de variante de pliculețe cu nicotină ZYN ca „produse din tutun cu risc modificat”