România, pe ultimul loc în OCDE la banii dați pentru educație. Câți români nu au terminat liceul

România continuă să investească în educație mult mai puțin decât majoritatea statelor analizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Cele mai noi date din raportul „Education at a Glance 2026”, publicat de OCDE pe 29 septembrie, arată diferențe considerabile atât în ceea ce privește finanțarea sistemului, cât și nivelul de educație al populației.

Unul dintre cei mai îngrijorători indicatori este cel referitor la tinerii care nu au absolvit liceul sau un nivel echivalent de studii. Aproximativ un sfert dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani se află în această situație, proporția fiind mult peste media înregistrată la nivelul OCDE.

România alocă educației 2,6% din PIB

În 2023, cheltuielile guvernamentale pentru educație, de la nivelul primar până la cel universitar, au reprezentat în România 2,6% din Produsul Intern Brut. Media statelor OCDE a fost de 4,2% din PIB.

Diferența este vizibilă și dacă analizăm locul ocupat de educație în bugetul statului. România a direcționat către acest domeniu 6,4% din totalul cheltuielilor publice în 2023, în timp ce media OCDE a ajuns la 9,8%.

Vezi și:

Ce salariu colosal are Siegfried Mureșan și câți bani ar pierde dacă devine premier al României. Votul decisiv are loc astăzi

Comparativ cu 2015, progresul este redus. Atunci, România aloca educației 2,4% din PIB, astfel că în opt ani ponderea a crescut cu doar 0,2 puncte procentuale.

Diferențele sunt importante și când sunt analizate sumele investite pentru fiecare elev. Datele OCDE arată că România se menține considerabil sub media organizației în privința resurselor financiare disponibile pentru educație.

Un sfert dintre tinerii români nu au terminat liceul

Finanțarea redusă este însoțită de probleme legate de nivelul studiilor populației. Aproximativ unul din patru români cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani nu a absolvit învățământul secundar superior, adică liceul sau o formă echivalentă de educație.

Există și diferențe între femei și bărbați. Datele prezentate în raport arată că 23% dintre bărbații români din această categorie de vârstă și 27% dintre femei aveau cel mult studii gimnaziale. La nivelul OCDE, procentele sunt de 14% pentru bărbați și 11% pentru femei.

Nivelul redus de educație are efecte și asupra șanselor de angajare. OCDE arată că persoanele care nu finalizează învățământul secundar superior se confruntă, în general, cu riscuri mai mari pe piața muncii și cu venituri mai mici.

În România, problema este deosebit de vizibilă în cazul femeilor tinere fără liceu: aproape 70% dintre femeile cu vârste între 25 și 34 de ani care nu au absolvit învățământul secundar superior nu fac parte din populația activă. În cazul celor care au studii superioare, proporția este de aproximativ 10%.

Doar 19% dintre adulții români au studii superioare

România se află mult sub media OCDE și în privința absolvenților de facultate. Aproximativ 19,5% dintre adulții români cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, în timp ce media OCDE este de 42,7%.

În schimb, România are o pondere ridicată a absolvenților care aleg domeniile STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică. Aproximativ 30% dintre absolvenții români de studii superioare provin din aceste domenii, comparativ cu aproximativ 23% la nivelul OCDE.

Datele arată astfel un contrast important: România are relativ puțini absolvenți de studii superioare raportat la populație, însă, dintre cei care termină o facultate, o proporție importantă se specializează în domenii tehnice și științifice.

Aproape unul din patru tineri nici nu muncește, nici nu învață

Raportul scoate în evidență și situația tinerilor care nu sunt angajați și nici nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională – categoria cunoscută drept NEET.

În 2025, 23% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se aflau în această situație. Media OCDE era de 14%, ceea ce înseamnă o diferență de nouă puncte procentuale.

Nivelul studiilor se reflectă inclusiv în veniturile obținute ulterior. Românii care lucrează cu normă întreagă și au ca nivel maxim de studii liceul teoretic câștigă, în medie, cu 11% mai puțin decât media națională. În cazul celor care nu au terminat învățământul secundar superior, diferența ajunge la 18%.

Datele din „Education at a Glance 2026” conturează astfel două probleme care se suprapun: România direcționează către educație o pondere a resurselor publice considerabil mai mică decât media OCDE, iar o parte importantă a populației tinere rămâne cu un nivel redus de studii. În același timp, raportul arată că educația continuă să fie strâns legată de șansele de angajare și de nivelul veniturilor obținute ulterior.

„Game of Thrones” ajunge oficial la cinema. „Aegon’s Conquest”, primul film al francizei, are dată de lansare