România cere sancțiuni europene împotriva hackerilor pro-ruși. Premieră după atacurile cibernetice asupra țării

România trece de la apărare la presiune diplomatică după atacurile informatice care au vizat instituții și obiective din țară. Bucureștiul a formulat, pentru prima dată, o propunere de sancționare în cadrul regimului european dedicat atacurilor cibernetice, iar ținta este rețeaua pro-rusă NoName057(16).

Demersul a fost prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Propunerea a trecut de verificarea juridică inițială și poate continua procedura europeană, însă sancțiunile nu sunt încă adoptate. Statele membre urmează să analizeze informațiile transmise de România și să decidă dacă susțin introducerea măsurilor restrictive.

Cine sunt hackerii NoName și cum atacă

NoName057(16) este o rețea pro-rusă cunoscută mai ales pentru atacuri de tip DDoS. În astfel de operațiuni, site-urile sau serviciile online sunt bombardate cu un volum uriaș de trafic până când nu mai pot fi accesate de utilizatorii obișnuiți. Atacul nu presupune neapărat furtul datelor, însă poate bloca temporar instituții publice, companii sau infrastructuri importante.

Eurojust arată că gruparea și-a declarat susținerea pentru Rusia după declanșarea războiului împotriva Ucrainei și a atacat infrastructuri critice, instituții guvernamentale și alte ținte europene, inclusiv în timpul unor evenimente politice importante. În 2025, o operațiune internațională coordonată de Europol și Eurojust i-a afectat infrastructura, dar gruparea și-a refăcut rapid capacitățile și și-a reluat activitatea.

România trimite și informații despre persoane suspectate

Autoritățile române nu au cerut doar sancționarea platformei. Ministerul Afacerilor Externe a transmis la nivel european și informații despre mai multe persoane suspectate că ar fi participat la atacurile desfășurate prin intermediul NoName. Posibilele măsuri pot include înghețarea activelor și interdicții de călătorie în Uniunea Europeană, dacă propunerea primește susținerea necesară și este adoptată oficial.

Cazul vine într-un moment în care atacurile cibernetice asociate Rusiei devin tot mai vizibile. Am scris recent despre Turla, infrastructura de spionaj cibernetic asociată Rusiei care ar fi vizat și România. Cele două amenințări nu sunt identice: Turla este legată de infiltrări discrete și furt de informații, în timp ce NoName urmărește mai ales blocarea vizibilă a site-urilor și perturbarea activității.

Demersul României se înscrie și într-o direcție europeană mai largă. Uniunea Europeană pregătește reguli mai stricte pentru protejarea infrastructurilor digitale și reducerea riscurilor cibernetice, în condițiile în care atacurile online sunt folosite tot mai des ca instrument de presiune politică.

Noutatea importantă este, așadar, reacția oficială a Bucureștiului. România nu se limitează la constatarea atacurilor sau la refacerea site-urilor afectate, ci cere ca persoanele și structurile implicate să suporte consecințe la nivel european.

Țara europeană în care cei mai mulți români își fac vacanța. Peste jumătate pleacă la drum cu mașina personală