Roberta Anastase, de la șefia Camerei Deputaților, la conducerea BNR. Ce venituri și ce avere declara în anii de vârf ai carierei
De la Miss România la una dintre cele mai importante funcții din stat, iar mai târziu în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale, Roberta Anastase a avut un traseu public de peste trei decenii. Astăzi, la 50 de ani, nu mai este parlamentar, însă ocupă un loc în CA al BNR. În perioada de vârf a carierei politice a devenit, la numai 32 de ani, prima femeie care a condus Camera Deputaților. Ce venituri avea atunci și ce avere declara, într-o perioadă în care salariul mediu net al românilor era de aproximativ 1.400 de lei pe lună?
Ce mai face Roberta Anastase
Înainte de cariera politică, numele Robertei Anastase devenise cunoscut într-un cu totul alt context. În 1994, la vârsta de 18 ani, a câștigat titlul de Miss România. Sociolog de profesie, a intrat ulterior în politică și a avut o carieră care a inclus mandate de deputat, senator și europarlamentar, dar și conducerea Camerei Deputaților.
În prezent, Roberta Anastase nu mai activează în Parlament. În toamna anului 2024, a renunțat la mandatul de senator după ce Parlamentul a votat noul Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României, din care face parte ca membru neexecutiv.
„Confirm depunerea mandatului de senator. Această demisie vine ca urmare a votului dat în Camerele reunite pentru membrii Consiliului de Administraţie, urmând să ocup poziţia de membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale”, declara Roberta Anastase în plenul Senatului.
Pe plan personal, este căsătorită cu omul de afaceri Victor Farca, iar cei doi au împreună un fiu.
Prima femeie ajunsă la conducerea Camerei Deputaților
Momentul care a adus-o pe Roberta Anastase în prima linie a puterii politice de la București a venit în decembrie 2008. La numai 32 de ani, aceasta a fost aleasă președinte al Camerei Deputaților, devenind prima femeie care a ocupat această funcție după Revoluție.
Poziția era una dintre cele mai importante din arhitectura instituțională a României și i-a oferit Robertei Anastase o vizibilitate politică foarte mare. A rămas la conducerea Camerei Deputaților până în vara anului 2012, când a fost revocată din funcție.
Cât câștiga Roberta Anastase la șefia Camerei Deputaților
O declarație de avere făcută publică în 2010 oferă o imagine asupra veniturilor pe care Roberta Anastase le avea în perioada în care conducea Camera Deputaților.
Potrivit datelor din fișa fiscală citate la acea vreme de presă, aceasta încasase în anul precedent 72.379 de lei din activitatea de președinte al Camerei Deputaților. Separat, în document figura o diurnă în valoare de 21.070 de lei.
Dacă venitul anual de 72.379 de lei este împărțit la 12 luni, rezultă o medie de aproximativ 6.032 de lei pe lună. Cu tot cu diurna declarată, cele două surse însumau 93.449 de lei într-un an, echivalentul unei medii de aproximativ 7.787 de lei pe lună.
Diferența față de veniturile celor mai mulți angajați era semnificativă. În 2009, câștigul salarial mediu net în România era de 1.385 de lei pe lună. Prin urmare, venitul mediu lunar rezultat din suma declarată de Anastase pentru activitatea de la Camera Deputaților era de peste patru ori mai mare decât salariul mediu net din economie. Dacă este inclusă și diurna, echivalentul lunar depășea de peste cinci ori salariul mediu.
Trebuie făcută însă o precizare: cei aproximativ 6.032 de lei reprezintă o medie obținută prin împărțirea venitului anual declarat la 12 luni și nu trebuie interpretați automat drept indemnizația fixă pe care Roberta Anastase o primea în fiecare lună.
Ce avere declara Roberta Anastase
Declarația de avere din acea perioadă arată și ce proprietăți, economii și bunuri deținea fostul președinte al Camerei Deputaților.
Roberta Anastase declara o casă de vacanță cu o suprafață de 156 de metri pătrați în Valea Doftanei, precum și un teren de 502 metri pătrați. În document apărea și un autoturism Hyundai Tucson cumpărat în leasing.
La categoria bunurilor de valoare, Anastase declara bijuterii evaluate la 6.500 de euro. În conturile bancare avea aproximativ 27.000 de lei și 37.000 de euro, iar la capitolul datorii figura o obligație financiară de 3.841 de euro către BRD.
Sumele oferă o imagine asupra situației financiare declarate de unul dintre politicienii aflați atunci în prima linie a puterii, într-o perioadă în care veniturile populației erau mult mai reduse decât cele de astăzi.
Roberta Anastase se judecă pentru titlul de doctor
În prezent, numele Robertei Anastase apare și într-un litigiu legat de procedura privind obținerea titlului de doctor. În septembrie 2024, Facultatea de Științe Politice a Universității din București anunța susținerea publică a tezei sale, intitulată „Regiunea extinsă a Mării Negre – complex de securitate regional. Perspectiva României și rolul acesteia în regiunea extinsă a Mării Negre (2004-2014)”.
Dosarul a ajuns ulterior la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare – CNATDCU. În februarie 2025 a fost emis documentul F-CA-65739/13.02.2025, iar în septembrie același an a urmat o decizie CNATDCU referitoare la teza Robertei Anastase.
În martie 2026, aceasta a chemat în judecată CNATDCU și Ministerul Educației, solicitând anularea celor două acte administrative. Cauza a fost înregistrată inițial la Curtea de Apel București, însă instanța a decis ulterior că nu are competență teritorială și a trimis dosarul la Curtea de Apel Ploiești.
Roberta Anastase a explicat că acțiunea sa în instanță privește legalitatea procedurii și competențele exercitate de CNATDCU. Ea a subliniat că litigiul nu are ca obiect existența unui plagiat și nici conținutul științific al tezei și că, potrivit documentelor care i-au fost comunicate în procedura administrativă, nu ar exista constatări referitoare la plagiat sau alte probleme de integritate academică.
Astfel, la aproape două decenii de la momentul în care ajungea în vârful politicii românești, Roberta Anastase nu mai ocupă o funcție parlamentară, dar rămâne în zona instituțiilor importante ale statului, prin mandatul de membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al BNR.