Rezolvare subiecte matematică Evaluarea Națională 2026. Cerința care i-ar putea departaja pe elevii foarte bine pregătiți
Peste 148.000 de absolvenți de clasa a VIII-a au susținut miercuri proba de Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2026. Profesorii care au analizat subiectele consideră că examenul a fost unul echilibrat, fără surprize majore, însă a inclus și câteva cerințe capabile să facă diferența între elevii bine pregătiți și cei care aspiră la nota maximă.
Potrivit profesoarei Nicoleta Adnana Melinte, de la Școala Gimnazială nr. 165 din București, structura subiectelor a respectat modelul cunoscut din anii anteriori, iar gradul de dificultate a crescut progresiv de la exercițiile de bază către cele care au necesitat mai multă atenție și raționament matematic.
Primele două subiecte, accesibile pentru majoritatea candidaților
Subiectele au acoperit o gamă variată de noțiuni din programa de gimnaziu, de la calcule și algebră până la geometrie plană și în spațiu.
La Subiectul I, elevii au avut de rezolvat exerciții grilă care au verificat competențe fundamentale precum calculele numerice, procentele, fracțiile, proporțiile și interpretarea unor reprezentări grafice. Conform profesoarei, această parte a examenului nu ar fi trebuit să ridice dificultăți semnificative pentru elevii care au parcurs materia și variantele de antrenament publicate de Ministerul Educației.
Subiectul al II-lea a avut un nivel mediu de dificultate și a inclus în principal cerințe de geometrie. Primele exerciții au fost considerate accesibile, însă dificultatea a crescut treptat prin probleme care au solicitat o înțelegere mai profundă a relațiilor dintre segmente, arii și proprietăți geometrice.
Cerința care ar putea face diferența la notele foarte mari
Adevărata provocare a examenului a apărut la Subiectul al III-lea, partea destinată să îi departajeze pe elevii foarte bine pregătiți.
Prima problemă a avut la bază o situație practică și a presupus transpunerea corectă a datelor din enunț în relații matematice. Profesorii spun că dificultatea nu a fost reprezentată de calcule, ci de interpretarea corectă a informațiilor.
De asemenea, una dintre cerințele de algebră a solicitat stăpânirea demonstrațiilor și a proprietăților de divizibilitate, însă aceasta s-a încadrat în tipologia clasică de exerciții întâlnite în simulări și culegeri.
Un punct sensibil al subiectului a fost exercițiul referitor la cerc. Deși noțiunile respective fac parte din programa școlară, ele apar mai rar în probleme complexe de examen, ceea ce i-ar fi putut pune în dificultate pe unii candidați.
Potrivit profesoarei Nicoleta Melinte, cerința care ar putea face diferența între lucrările foarte bune și cele excelente este exercițiul 6, punctul b), de la geometrie în spațiu.
„Aici nu mai era suficientă cunoașterea formulelor. Elevii trebuiau să identifice corect relațiile dintre elementele figurii, să își reprezinte configurația geometrică în spațiu și să construiască un raționament complet. Este genul de exercițiu care departajează candidații foarte bine pregătiți”, a explicat cadrul didactic, citată de Totuldespremame.ro.
Ce note estimează profesorii
În ansamblu, profesorii apreciază că subiectele au fost corect calibrate și au oferit șanse reale elevilor bine pregătiți să obțină note foarte bune.
În schimb, pentru nota 10 a fost nevoie nu doar de stăpânirea formulelor și a algoritmilor de calcul, ci și de atenție la detalii, capacitate de argumentare și o bună înțelegere a geometriei în spațiu, capitol care a reprezentat principalul element de departajare în cadrul examenului din acest an.