Războiul electronic din zona Mării Negre dă peste cap GPS-ul avioanelor. Semnalele false care îi pot deruta pe piloți

Războiul electronic nu mai afectează doar drone, rachete sau sisteme militare, ci ajunge tot mai des și în cockpitul avioanelor comerciale. În zone apropiate de conflicte, inclusiv în regiunea Mării Negre, semnalele GPS pot fi bruiate sau falsificate, iar piloții se pot trezi cu alarme false, hărți care indică poziții greșite și sisteme de bord care par să „creadă” că avionul se află în alt loc.

Fenomenul nu înseamnă că avioanele rămân fără control sau că pasagerii trebuie să intre în panică. Piloții sunt instruiți să folosească și alte sisteme de navigație, inclusiv radar, sisteme inerțiale și balize de la sol. Problema este însă presiunea suplimentară pusă pe echipaje și riscul ca avertismentele false să devină atât de frecvente încât să fie tratate ca o normalitate.

Cum sunt păcălite sistemele GPS ale avioanelor

Potrivit CNN, interferențele GPS au devenit tot mai răspândite în zonele marcate de activitate militară, mai ales în Orientul Mijlociu, Marea Baltică și Marea Neagră. Aici intră și spațiul din apropierea României, regiune afectată indirect de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Există două tipuri principale de probleme: bruiajul și falsificarea semnalului. Bruiajul blochează sau slăbește semnalul GPS, în timp ce falsificarea, numită „spoofing”, face ca sistemul avionului să primească o poziție greșită. Practic, aeronava poate „crede” că este în altă parte decât se află în realitate.

În unele cazuri, sistemul de avertizare privind apropierea de sol poate interpreta greșit datele și poate declanșa mesaje alarmante precum „Terrain ahead. Pull up!”, deși avionul zboară la o altitudine sigură. Alți piloți au raportat hărți mutate brusc la kilometri distanță de ruta reală sau sisteme care indică poziții incorecte chiar înainte de decolare.

O stație mobilă de bruiaj pentru comunicații Zhitel, montată pe camion, fotografiată în timpul unei competiții de instruire militară în regiunea Stavropol, Rusia, în 2018. (Foto: Denis Abramov/Sputnik/AP/CNN)

De ce fenomenul a devenit mai frecvent

Semnalele GPS sunt extrem de slabe când ajung pe Pământ, pentru că sunt transmise de sateliți aflați la peste 20.000 de kilometri altitudine. Tocmai de aceea pot fi relativ ușor acoperite de emițătoare puternice folosite în războiul electronic.

De regulă, țintele acestor sisteme sunt dronele, rachetele sau echipamentele militare. Avioanele comerciale devin victime colaterale atunci când trec prin apropierea zonelor în care sunt folosite astfel de tehnologii.

Estimările citate în material arată că aproximativ 900 de zboruri pe zi pot fi afectate de interferențe GPS. Pentru companiile aeriene, efectele pot însemna rute mai lungi, consum mai mare de combustibil, întârzieri sau proceduri suplimentare de siguranță.

Nu este panică, dar este o problemă reală

Specialiștii din aviație spun că riscul este gestionabil, dar nu trebuie ignorat. Piloții pot folosi metode alternative de navigație, însă volumul de informații contradictorii din cockpit poate crește stresul și sarcina de lucru.

Un caz grav invocat în discuțiile despre acest fenomen este prăbușirea zborului Azerbaijan Airlines din decembrie 2024, în Kazahstan. Interferențele GPS nu au fost considerate cauza principală a tragediei, dar au complicat situația piloților, care nu au putut ateriza acolo unde ar fi trebuit.

Autoritățile aviatice și companiile aeriene caută soluții, de la hărți live cu zone de bruiaj până la antene mai performante și sisteme care să izoleze mai bine receptorul GPS de restul avionului. Până atunci, războiul electronic rămâne o problemă tot mai vizibilă pentru aviația civilă: nu oprește zborurile, dar le face mai complicate, mai costisitoare și mai solicitante pentru cei aflați la manșă.

Cum îți securizezi copilul online fără să-l transformi în „proiect” de supraveghere