Profesorii care lipsesc din școlile din România. Disciplinele la care se găsesc cel mai greu cadre didactice

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Profesorii care lipsesc din școlile din România. Disciplinele la care se găsesc cel mai greu cadre didactice
Școlile din România se confruntă cu dificultăți tot mai mari în găsirea profesorilor

Școlile din România se confruntă cu dificultăți tot mai mari în găsirea profesorilor pentru anumite discipline, iar problema este mult mai vizibilă în gimnazii și licee decât în învățământul primar. Cele mai recente date publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că România se numără printre țările cu o pondere ridicată a posturilor didactice rămase neocupate dintre statele pentru care există date comparabile.

Situația nu este însă aceeași pentru toate materiile. Matematica și Științele naturii sunt printre disciplinele la care școlile întâmpină cele mai mari dificultăți atunci când caută profesori calificați. În schimb, pentru alte discipline, precum Limba română sau limbile străine, situația este diferită.

2,8% dintre posturile didactice rămân neocupate în România

Potrivit raportului „Education at a Glance 2026”, publicat de OCDE pe 29 septembrie, aproximativ 2,8% dintre posturile didactice din învățământul primar și secundar din România rămân neocupate.

Procentul plasează România printre țările cu niveluri relativ ridicate ale posturilor vacante dintre sistemele pentru care există date comparabile. Spre exemplu, Luxemburgul înregistrează 3,6%, Comunitatea Franceză din Belgia 2,3%, în timp ce Franța se află la 0,4%. OCDE avertizează însă că astfel de comparații trebuie interpretate ținând cont de diferențele dintre sistemele de recrutare a profesorilor.

Situația României s-a înrăutățit față de datele prezentate în ediția precedentă a raportului. „Education at a Glance 2025” indica o pondere de 1,9% a posturilor didactice neocupate în România.

Problema nu este neapărat că școlile ajung să ocupe posturile cu persoane fără calificarea completă. OCDE arată că România are o pondere relativ redusă a cadrelor didactice fără calificare completă. Dificultatea este, în multe situații, găsirea unui candidat pentru postul disponibil.

Gimnaziile și liceele găsesc mai greu profesori

Diferența devine și mai evidentă atunci când sunt analizate separat nivelurile de învățământ.

În școala primară, aproximativ 1,5% dintre posturi sunt neocupate. În învățământul secundar, procentul ajunge la 3,3%. România se înscrie astfel în tendința observată de OCDE în mai multe țări: recrutarea profesorilor devine mai dificilă pe măsură ce crește nivelul de specializare necesar pentru predarea unei discipline.

Una dintre explicații este că un profesor de gimnaziu sau liceu trebuie să aibă pregătire într-un domeniu specific. În cazul materiilor pentru care absolvenții au numeroase oportunități profesionale în afara sistemului de educație, școlile ajung să concureze cu alte sectoare pentru aceiași specialiști.

OCDE arată că această problemă nu este specifică României. Dintre cele 16 țări și economii pentru care există informații privind deficitul pe discipline în învățământul secundar, 11 au raportat dificultăți în găsirea profesorilor calificați de Matematică și Științele naturii.

Matematica și Științele naturii, printre disciplinele cu probleme

În România, deficitul este deosebit de vizibil la Matematică și Științele naturii. Datele raportate OCDE indică dificultăți și pentru alte domenii, între care Educația fizică și disciplinele artistice. În schimb, în datele prezentate pentru România nu sunt raportate deficite de aceeași amploare pentru Limba română, limbile străine și studiile sociale.

Situația este cu atât mai interesantă cu cât România are o proporție ridicată de absolvenți de facultate din domeniile STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică. Aproximativ 30% dintre absolvenții români de studii superioare provin din aceste domenii, peste media OCDE de aproximativ 23%.

Așadar, existența absolvenților cu pregătire în domenii tehnice nu înseamnă automat că aceștia aleg o carieră în învățământ.

OCDE explică la nivel general că deficitul de profesori STEM poate fi legat inclusiv de concurența cu alte sectoare, unde absolvenții acestor specializări pot găsi oportunități profesionale și salariale atractive.

Școlile din mediul rural sunt mai vulnerabile

Problema distribuirii profesorilor este importantă și din punct de vedere geografic. OCDE arată că, în general, școlile dezavantajate și cele situate în zone îndepărtate se confruntă cu dificultăți mai mari în atragerea personalului didactic.

Pentru România, această vulnerabilitate nu este nouă. În analiza „Education and Skills in Romania”, publicată de OCDE în 2025, organizația semnala deja dificultățile țării de a atrage candidați cu calificările necesare în profesie, în special pentru școlile rurale, precum și apariția unor deficite de profesori calificați în domeniile STEM.

Aceeași analiză atrăgea atenția asupra unui alt element care poate deveni important în următorii ani: îmbătrânirea unei părți a profesorilor care predau disciplinele unde există deja dificultăți de recrutare. Datele citate de OCDE arătau că 47% dintre profesorii de Matematică și 41% dintre profesorii de Științe aveau peste 50 de ani.

România are relativ puțini profesori fără calificare completă

Raportul mai scoate în evidență un aspect important. Deficitul de personal nu trebuie confundat cu numărul profesorilor fără calificare completă.

În România, aproximativ 2,3% dintre profesorii din învățământul primar și secundar nu aveau calificare completă în anul școlar 2024–2025. Prin comparație, media OCDE era de 9,1%.

Mai mult, dintre cadrele didactice din România care nu aveau încă o calificare completă, o parte importantă se aflau deja într-un proces de obținere a acesteia. Raportul OCDE indică o pondere de 57%, calculată în echivalent normă întreagă.

Problema scoasă în evidență de noile date este, așadar, mai degrabă capacitatea școlilor de a găsi suficienți profesori pentru anumite posturi și discipline. Iar Matematica și Științele se află în centrul acestei provocări, în special în învățământul secundar și în zonele unde atragerea cadrelor didactice este deja dificilă.