Primăria Capitalei, clarificări despre facturile la Termoenergetica. Ciprian Ciucu: „Populația nu plătește ceea ce nu primește”

Discuțiile din ultimele săptămâni despre facturile la întreținere ale bucureștenilor racordați la sistemul centralizat de termoficare au stârnit neliniște și numeroase interpretări în spațiul public. În contextul avariilor repetate și al perioadelor în care apa caldă sau căldura au fost livrate la parametri reduși, mulți locatari au presupus că ar putea plăti mai mult decât au primit efectiv.

Precizările transmise de Primăria Capitalei

Pentru a lămuri situația, Primăria Capitalei a transmis o serie de precizări oficiale privind modul de calcul al facturilor emise de Compania Municipală Termoenergetica. Reprezentanții administrației au subliniat că sistemul de facturare nu permite taxarea populației pentru agent termic nelivrat. Cu alte cuvinte, perioadele în care au existat defecțiuni la rețeaua de distribuție nu pot fi reflectate în costuri suplimentare pentru consumatori.

Autoritățile locale explică faptul că facturarea se bazează exclusiv pe energia termică măsurată de contoarele instalate la nivelul fiecărui imobil. Aceste dispozitive înregistrează cantitatea și temperatura agentului termic furnizat, iar plata se face strict în funcție de aceste valori. Astfel, dacă apa caldă a ajuns la robinet la o temperatură mai scăzută sau caloriferele au fost doar călduțe, suma achitată trebuie să fie proporțional mai mică.

Mai mult, Primăria susține că locuitorii pot solicita chiar și compensații atunci când temperatura furnizată nu respectă parametrii contractuali. Practic, diferența dintre temperatura prevăzută și cea livrată se poate transforma într-un bonus aplicat la facturile următoare, însă doar în urma unei cereri.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

În același timp, administrația a atras atenția asupra unei confuzii frecvente: valoarea afișată la întreținere nu reprezintă doar costul căldurii. Aceasta include și alte cheltuieli ale asociației de proprietari — apă rece, energie electrică pe scară, servicii de curățenie sau salariile personalului administrativ.

„Populația nu plătește ceea ce nu primește!”

Pentru a elimina speculațiile, Primăria Capitalei a publicat următorul mesaj:

„NU ați plătit niciodată și NU plătiți apa rece pe post de apă caldă, iar facturile țin cont de consumul real de gigacalorie înregistrat.

Ciprian Ciucu: Populația nu plătește ceea ce nu primește! Contractele de furnizare prevăd clar: facturarea se aplică la energia măsurată. POPULAȚIA NU PLĂTEȘTE ceea ce nu primește. La subsolul blocurilor există un contor care înregistrează cantitatea și temperatura energiei termice livrate. Bucureștenii plătesc exact ce și cât se livrează / consumă.

Spre exemplu, dacă locatarii dintr-un bloc primesc apă caldă la 30 de grade, plătesc acea energie termică consumată pentru a încălzi apa de la cele aproximativ 5 grade (cât vine de la Apa Nova) până la cele 30 de grade, explică primarul general Ciprian Ciucu.

Altfel spus, apa călduță e mai ieftină decât cea fierbinte, deoarece pentru ea se folosește o cantitate mai mica de Gcal. La fel e situația căldurii din calorifere: dacă sunt călâi, se plătește puținul furnizat, nu mai mult.

În plus, conform contractului în vigoare cu C.M. Termoenergetica București, bucureștenii pot primi compensații, la cerere. Luăm din nou exemplul blocului în care apa livrată a avut 30 de grade, în loc de minimum 50 de grade, cât era prevăzut în contract. Locuitorii plătesc agentul termic la 30 de grade, iar diferența până la 50 de grade se va transforma într-un bonus, la cerere, pentru următoarea factură.

Aceste bonusuri nu se pot da automat pentru că asta ar implica citirea contoarelor de la nivelul fiecărui bloc (sunt 34-36.000 de contoare), pentru a vedea exact ziua și numărul de ore deficitare. Altfel, se văd doar niște valori medii (cum e contorul de lumină).

Întreținerea afișată la avizierul blocului nu reprezintă doar contravaloarea încălzirii, ci totalul cheltuielilor, precum apa rece, energia electrică pentru scara blocului, curăţenia, salarii administraţia blocului etc.”

Google vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari într-o anume regiune. De ce consideră oamenii de știință proiectul o veste bună