Pe ce se duc banii statului, potrivit bugetarilor. 7 din 10 nu văd rezultate clare, iar achizițiile inutile sunt principala sursă de risipă

Aproape șapte din zece angajați ai statului spun că nu văd rezultate clare ale banilor publici cheltuiți în ultimii ani sau consideră că schimbările obținute sunt sub așteptări. Consultanța cu valoare discutabilă, posturile fără o utilitate clară, platformele informatice prost concepute și achizițiile făcute doar pentru consumarea bugetelor se află printre problemele indicate de bugetari.

Concluziile apar într-un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de angajați din sectorul public și arată cum este percepută cheltuirea banilor statului chiar din interiorul instituțiilor.

Doar 3 din 10 bugetari văd rezultate concrete

Doar 30,1% dintre respondenți consideră că fondurile cheltuite sau atrase de România în ultimii ani au produs rezultate concrete în instituțiile în care lucrează. Aici pot intra sedii modernizate, dotări noi sau proceduri administrative îmbunătățite.

În schimb, 42,7% au observat schimbări, dar spun că acestea sunt doar parțiale și sub nivelul așteptărilor, iar 23,3% nu identifică niciun rezultat vizibil. Cumulate, cele două categorii reprezintă 66% dintre respondenți.

Vezi și:

Schimbare la SGR. Unde vor putea românii să recicleze PET-urile și cum își vor recupera cei 50 de bani

„Cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obținerea unor rezultate. Nu este suficient ca o instituție să atragă fonduri, să cumpere echipamente sau să finalizeze proiecte”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

Cu alte cuvinte, pentru cetățean contează mai puțin faptul că o instituție a reușit să consume bugetul și mai mult rezultatul concret: un document obținut mai repede, mai puține drumuri la ghișeu, un serviciu online care funcționează sau reducerea birocrației.

Unde cred bugetarii că se risipesc banii

Cea mai frecvent indicată sursă de risipă este reprezentată de contractele de consultanță sau serviciile externe cu valoare discutabilă, menționate de 30,6% dintre participanți.

Urmează menținerea unor structuri sau posturi fără utilitate clară, cu 29,3%, și softurile ori platformele informatice slab concepute, cu 28,8%. Achizițiile de echipamente sau dotări cu utilitate redusă sunt indicate de 22,7% dintre respondenți, cheltuielile administrative disproporționate de 21,8%, iar proiectele de modernizare cu un impact predominant de imagine de 18,6%. Participanții au putut alege cel mult două variante.

Vezi și:

O nouă variantă de economisire pentru pensie apare din 2027. Cum vor funcționa conturile de investiții cu avantaje fiscal

Cât ar putea crește alocațiile copiilor în 2027. Tabel cu noile sume și calcule pentru fiecare categorie de vârstă

Există și diferențe în funcție de nivelul studiilor. Contractele de consultanță sunt indicate de 31,6% dintre angajații cu studii superioare, față de numai 12,1% dintre cei cu studii medii sau postliceale. În schimb, 39,3% dintre cei din ultima categorie reclamă achizițiile de echipamente cu utilitate redusă, comparativ cu 21,8% dintre angajații cu studii superioare.

Achiziții făcute doar pentru consumarea banilor

O altă concluzie importantă privește situațiile în care instituțiile ar putea cumpăra produse sau servicii nu pentru că sunt cu adevărat necesare, ci pentru a justifica utilizarea fondurilor deja alocate.

Peste jumătate dintre respondenți, respectiv 50,3%, consideră că astfel de proiecte există în mare sau foarte mare măsură în sectorul public. Mai exact, 37,4% spun că fenomenul apare în mare măsură și 12,9% în foarte mare măsură.

Situația se schimbă însă atunci când bugetarii sunt întrebați despre propria instituție. 54,4% spun că nu au observat achiziții realizate doar pentru bifarea indicatorilor unui proiect, iar 22,2% le-au întâlnit rar. Doar 5,9% spun că le observă frecvent.

Așadar, sondajul măsoară în primul rând percepțiile angajaților, iar acestea sunt considerabil mai negative atunci când respondenții evaluează sectorul public în ansamblu decât atunci când vorbesc despre propria instituție.

6 din 10 au întâlnit „proiecte de fațadă”

O problemă distinctă o reprezintă modernizările care arată bine în rapoarte sau prezentări, dar care nu produc neapărat rezultate concrete.

60,8% dintre respondenți spun că asemenea proiecte apar cel puțin ocazional în instituțiile lor. Dintre aceștia, 39,2% le întâlnesc ocazional, 16,1% des și 5,5% foarte des.

În același timp, 30,5% consideră că instituțiile cheltuiesc ocazional bani pentru imagine și aparența modernizării în detrimentul unor nevoi reale, 23,5% spun că acest lucru se întâmplă des, iar 8,7% foarte des.

Aproape jumătate nu simt beneficiile profesionale ale fondurilor europene

Sondajul analizează separat și efectele fondurilor europene. 46,9% dintre bugetarii chestionați spun că nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct în urma utilizării acestor bani.

Procentul ajunge la 52,4% printre angajații cu venituri sub 5.000 de lei, față de 36,5% în cazul celor care câștigă peste 9.000 de lei.

Acest indicator trebuie însă interpretat cu atenție: nu orice investiție realizată din bani europeni trebuie să ofere un avantaj personal angajatului. Beneficiarul final poate fi cetățeanul. Relevant este dacă investiția produce rezultatul pentru care a fost finanțată.

De exemplu, o platformă digitală nu reprezintă automat o modernizare doar pentru că a fost cumpărată și instalată. Dacă oamenii continuă să stea la aceleași cozi, să aducă aceleași copii pe hârtie și să facă aceleași drumuri între instituții, investiția nu și-a atins pe deplin scopul.

Tocmai aceasta este problema de fond evidențiată de sondaj: succesul cheltuirii banilor publici nu ar trebui măsurat doar prin suma consumată sau numărul proiectelor finalizate, ci mai ales prin ceea ce s-a schimbat concret pentru instituții și pentru cetățenii care depind de serviciile lor.

Frații Pavăl cumpără o nouă bucată din fosta zonă industrială a Capitalei. Sute de apartamente sau magazine ar putea apărea în locul fabricilor