Ötzi, omul ghețurilor, mai ascundea un secret. Ce au aflat cercetătorii din microbii lui vechi de mii de ani

Ötzi, celebra mumie naturală descoperită în Alpi în 1991, continuă să ofere informații surprinzătoare la peste 5.000 de ani de la moarte. De data aceasta, cercetătorii au analizat lumea microbiană păstrată în corpul său și au descoperit că omul ghețurilor nu este doar o relicvă arheologică, ci un ecosistem biologic complex.

Potrivit Reuters, un studiu publicat în revista Microbiome arată că Ötzi găzduiește trei ecosisteme microbiene distincte: bacterii intestinale vechi, microbi adaptați la frig din perioada în care corpul a fost prins în gheață și organisme moderne introduse prin conservarea muzeală.

Ce au găsit cercetătorii în corpul lui Ötzi

Analiza microbiologică arată că Ötzi păstrează urme ale microbiomului uman preindustrial, adică ale bacteriilor care trăiau în corpul oamenilor înainte de dieta modernă, antibiotice și urbanizare. Unele dintre aceste bacterii sunt asociate cu alimentația bogată în fibre, diferită de dieta multor oameni din prezent.

Cercetătorii au identificat și drojdii rezistente la frig, încă metabolic active, în corpul mumiei. New York Post notează că oamenii de știință au reușit chiar să folosească drojdii recuperate din corpul lui Ötzi pentru a produce pâine cu maia, iar următorul pas ar putea fi testarea lor pentru bere.

Vezi și:

Vreme severă în România. Harta județelor vizate de furtuni și grindină. Ce anunță meteorologii pentru weekend

Pe Playtech am mai scris despre felul în care „Omul de gheață” a fost conservat mai bine de 5.300 de ani, una dintre marile explicații pentru care corpul său continuă să ofere informații științifice rare.

De ce contează microbii unui om mort acum 5.300 de ani

Microbiomul este esențial pentru sănătate, digestie, imunitate și metabolism. Faptul că Ötzi păstrează urme ale unui microbiom antic le oferă cercetătorilor o fereastră rară spre felul în care trăiau microorganismele în corpul oamenilor înainte de lumea modernă.

Mumia este păstrată la aproximativ minus 6 grade Celsius la Muzeul de Arheologie din Tirolul de Sud, iar modul de conservare a influențat la rândul său comunitățile microbiene. Asta complică analiza, dar o face și mai interesantă: Ötzi este, în același timp, om preistoric, relicvă glaciară și obiect de muzeu.

Descoperirile recente completează imaginea construită de cercetători în ultimii ani. Un alt material Playtech a explicat detaliile genetice uimitoare despre Ötzi, inclusiv faptul că noua analiză a ADN-ului său a schimbat unele idei despre originea și aspectul europenilor din Epoca cuprului.

Un om al trecutului, util pentru medicina viitorului

Studierea microbiomului lui Ötzi poate ajuta cercetătorii să înțeleagă ce bacterii benefice au fost pierdute de oamenii moderni. Diferențele dintre microbiomul antic și cel actual pot spune multe despre efectele dietei procesate, ale antibioticelor și ale stilului de viață urban.

Ötzi nu ne oferă doar indicii despre cum a murit, ci și despre cum trăia corpul uman înainte ca lumea modernă să schimbe radical relația dintre oameni și microbii lor. În plus, povestea lui se leagă și de alte descoperiri despre corpuri conservate și practici foarte vechi, precum cele mai vechi tatuaje descoperite pe mumii, unde Ötzi rămâne un reper important pentru cercetători.

Pe scurt, omul ghețurilor continuă să fie o arhivă biologică. La peste cinci milenii de la moarte, microbii săi îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine alimentația, sănătatea și mediul în care trăiau oamenii preistorici.

Tot mai mulți tineri renunță la programul clasic de lucru. Ce este „microshifting”, trendul care schimbă relația cu jobul