Oraşul din România din care oamenii pleacă imediat ce au ocazia. E în pragul falimentului, conform specialiştilor

La aproape 37 de ani de la Revoluție, România continuă să piardă populație într-un ritm alarmant, iar unele orașe care altădată reprezentau adevărate centre economice regionale au ajuns astăzi aproape pustii, cu străzi goale, afaceri închise și administrații locale care abia mai reușesc să funcționeze de la o lună la alta. Un astfel de exemplu este municipiul Focșani, reședința județului Vrancea, oraș despre care specialiștii spun că se apropie periculos de mult de un colaps financiar și administrativ.

Orașul care pierde locuitori de la an la an

Cândva considerat una dintre cele mai importante localități din zona Moldovei, Focșaniul se confruntă acum cu o depopulare masivă, cu lipsa investițiilor și cu un buget local insuficient pentru a susține cheltuielile esențiale ale orașului. Datele statistice arată o scădere dramatică a populației în ultimele două decenii. Dacă în anul 2002 municipiul Focșani avea peste 102.000 locuitori, în 2011 populația scăzuse la aproximativ 79.000 de persoane, iar în 2022 mai erau înregistrați doar aproximativ 67.000 de locuitori.

Practic, orașul a pierdut peste 35.000 de oameni în numai 20 de ani, iar fenomenul continuă să se accentueze, mai ales în rândul tinerilor care aleg să plece fie către marile centre universitare și economice din țară, fie direct în străinătate.

Locuitorii spun că principalele probleme sunt lipsa locurilor de muncă bine plătite, infrastructura slab dezvoltată și oportunitățile reduse pentru familiile tinere. În multe cartiere, după lăsarea serii, străzile au devenit aproape pustii, imagine care amintește tot mai mult de așa-numitele „orașe fantomă”.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Buget blocat și datorii uriașe

Situația economică a municipiului a devenit și mai complicată după ce primarul Cristi Valentin Misăilă a anunțat, la începutul anului, că bugetul local a fost respins de mai multe ori în Consiliul Local, fapt care a generat blocaje administrative serioase. Edilul avertiza că Primăria ajunsese să funcționeze aproape exclusiv din taxele și impozitele încasate zilnic de la populație și firme, sume considerate insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente.

Potrivit declarațiilor oficiale, municipalitatea avea dificultăți inclusiv în plata burselor elevilor, a indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități, a utilităților pentru școli și instituții publice sau a cheltuielilor pentru căminele de bătrâni.

Mai grav, administrația locală avertiza că exista riscul real ca anumite instituții să rămână fără apă, căldură sau iluminat public, din cauza întârzierilor la plată.

Vezi și:

Orașul-cheie din România pentru securitatea ţării și a NATO. Este considerat „călcâiul lui Ahile”, cum este protejat

Ce înseamnă, de fapt, un oraș „în pragul falimentului”

Specialiștii în administrație publică și economie explică faptul că o localitate este considerată în pragul falimentului atunci când nu mai poate acoperi cheltuielile de funcționare din veniturile proprii și începe să acumuleze datorii pe termen lung. Printre principalele semne ale unui astfel de colaps se numără imposibilitatea achitării salariilor și utilităților, dependența totală de fondurile de la bugetul de stat, blocarea investițiilor publice, scăderea accelerată a populației și reducerea drastică a activității economice locale.

În multe cazuri, specialiștii urmăresc și gradul de îndatorare al administrației, nivelul încasărilor din taxe și impozite, dar și capacitatea orașului de a atrage investiții și locuri de muncă. În cazul Focșaniului, toate aceste probleme se suprapun peste un fenomen grav de migrație economică, ceea ce reduce și mai mult baza de contribuabili și veniturile orașului.

Economia județului stagnează

Datele economice arată că județul Vrancea rămâne printre cele mai slab dezvoltate din România. În 2022, PIB-ul județului era de aproximativ 14,8 miliarde de lei, iar estimările pentru 2026 indică o creștere modestă, până la circa 16,4 miliarde de lei. Comparativ cu alte județe din țară, dezvoltarea economică este lentă, iar lipsa marilor investiții industriale și logistice afectează direct piața muncii.

Deși în ultimii ani au existat proiecte de infrastructură și investiții europene în zonă, specialiștii avertizează că acestea nu sunt suficiente pentru a opri exodul populației și declinul economic.

De ce pleacă oamenii din Focșani

Pentru mulți locuitori, problema principală rămâne lipsa perspectivelor. Salariile sunt considerate mici în raport cu prețurile tot mai mari, iar mulți tineri spun că nu văd oportunități reale de dezvoltare profesională în oraș. În plus, apropierea de marile centre economice precum București, Iași sau Brașov îi determină pe mulți să își caute un viitor în alte zone ale țării.

Fenomenul nu este singular. Tot mai multe orașe mici și medii din România se confruntă cu aceeași problemă: populație în scădere, economie fragilă și administrații locale care supraviețuiesc cu dificultate de la un an la altul.

Companiile românești care puteau concura cu Digi pentru cele 196 de milioane de euro din SAFE. Cine putea primi contractul cu SRI