Orașele din România unde populația scade cel mai rapid. Județele care pierd cei mai mulți locuitori de la un an la altul
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai mari probleme ale ultimilor ani: scăderea constantă a populației. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arată că numărul deceselor rămâne mult peste cel al nașterilor, iar sporul natural negativ afectează tot mai puternic multe județe din țară.
În timp ce unele orașe încă reușesc să atragă locuitori prin dezvoltare economică și locuri de muncă mai bine plătite, alte zone pierd populație într-un ritm alarmant. Fenomenul este vizibil mai ales în județele cu populație îmbătrânită, migrație externă ridicată și puține oportunități pentru tineri.
România pierde mii de locuitori în fiecare lună
În luna martie 2026, în România au fost înregistrate 10.682 de nașteri și 20.766 de decese, ceea ce înseamnă că numărul persoanelor decedate a fost de aproape două ori mai mare decât cel al copiilor născuți-vii.
Sporul natural negativ a fost de -10.084 persoane, semn clar că populația țării continuă să scadă. Specialiștii avertizează că acest fenomen nu este unul temporar, ci o tendință care se accentuează de la an la an.
Cele mai afectate sunt zonele în care tinerii aleg să plece spre marile orașe sau în străinătate, iar în urmă rămân în special persoanele în vârstă.
Aproape jumătate dintre decesele înregistrate în martie au fost la persoane de peste 80 de ani, ceea ce confirmă procesul accelerat de îmbătrânire a populației.
Județele unde populația scade cel mai rapid
Deși fenomenul este național, unele județe resimt mult mai puternic acest declin. În general, cele mai afectate sunt județele din sudul și estul țării, dar și multe zone rurale unde natalitatea este tot mai scăzută.
Teleorman, Olt, Mehedinți, Vaslui, Botoșani, Caraș-Severin și Hunedoara sunt printre județele care pierd constant locuitori, atât din cauza sporului natural negativ, cât și din cauza migrației.
În multe dintre aceste zone, tinerii pleacă spre București, Cluj, Timișoara sau în afara țării, iar numărul copiilor care se nasc anual este tot mai mic.
Pe termen lung, acest lucru afectează direct școlile, spitalele, piața muncii și chiar investițiile locale.
Marile orașe încă atrag populație
La polul opus, București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov sau Sibiu continuă să atragă locuitori datorită salariilor mai mari, oportunităților profesionale și infrastructurii mai dezvoltate.
Chiar dacă și aici natalitatea este în scădere, migrația internă compensează parțial pierderea populației.
Totuși, specialiștii spun că nici marile centre urbane nu sunt complet ferite de efectele declinului demografic, mai ales pe termen lung.
Scăderea numărului de tineri înseamnă mai puțini angajați, mai puțini contribuabili și o presiune tot mai mare asupra sistemului public de pensii.
Ce efecte poate avea această scădere a populației
Declinul demografic nu înseamnă doar cifre mai mici în statisticile oficiale. El influențează direct economia, sistemul de sănătate, educația și viitorul pieței muncii.
Tot mai puțini copii înseamnă mai puține clase în școli, mai puțini studenți și, în timp, mai puțini profesioniști pe piața muncii.
În același timp, creșterea numărului de pensionari pune presiune pe bugetul public și pe sistemul de pensii.
România se află astfel într-un moment în care problema demografică nu mai poate fi ignorată, iar diferențele dintre județe devin tot mai vizibile de la un an la altul.