O fotografie falsă cu un magazin FedEx, creată de Google Gemini, a păcălit privitorii. Ce detalii au descoperit oamenii

Fotografiile generate cu inteligență artificială au ajuns la un nivel de realism care le face tot mai greu de deosebit de imaginile autentice. Mâinile nu mai au degete în plus, siglele și textele pot părea corecte, iar detaliile care trădau până acum o imagine artificială au devenit mult mai rare. Totuși, chiar și cele mai convingătoare imagini pot conține greșeli subtile, iar observarea lor atentă poate ajuta la identificarea unui fals.

Un exemplu analizat de The New York Times arată cât de mult au evoluat aceste instrumente. Imaginea prezintă interiorul unui magazin FedEx Office și pare, la prima vedere, o fotografie obișnuită. În realitate, a fost creată cu Gemini, chatbotul AI dezvoltat de Google. Deși scena pare autentică, mai multe detalii trădează originea artificială.

De ce nu mai sunt suficiente mâinile și textele pentru a identifica o imagine AI

Primele generatoare de imagini aveau dificultăți evidente în redarea corpului uman. Degetele în plus, urechile deformate și proporțiile nefirești erau printre cele mai ușor de observat indicii. În imaginea analizată de publicația americană, mâinile au însă cute, vene și detalii care ar putea trece fără probleme drept reale.

Nici textele nu mai sunt la fel de ușor de recunoscut. Generatoarele produceau în trecut litere deformate sau combinații fără sens, mai ales când trebuiau să reproducă inscripții și numere. Acum pot reda fonturi, sigle și caractere care par corecte la o primă privire.

Asta nu înseamnă că imaginile sunt lipsite de greșeli. Unele apar abia atunci când fotografia este mărită sau când sunt analizate relațiile dintre obiectele din cadru. În locul defectelor evidente, apar inconsecvențe care necesită mai multă atenție.

Perspectiva și obiectele din imagine pot trăda un fals

Una dintre problemele întâlnite în continuare la generatoarele AI este perspectiva. Liniile care ar trebui să se îndrepte către același punct în depărtare pot avea direcții diferite. În exemplul publicat de The New York Times, liniile dintre plăcile de gresie nu formează o rețea regulată, așa cum ar fi de așteptat într-o pardoseală reală.

Un alt indiciu este felul în care generatorul interpretează instrucțiunile din prompt. Dacă o persoană cere o imagine cu un magazin FedEx Office, sistemul poate pune numele companiei prea mult în evidență, chiar dacă într-o fotografie obișnuită acesta nu ar ocupa o poziție atât de vizibilă.

Relațiile fizice dintre obiecte pot dezvălui, la rândul lor, erori. Legitimația din imagine are siglă, fotografie și informații care par corecte, dar șnurul nu este prins de suportul din plastic. Privită de la distanță, greșeala este greu de observat.

După publicarea articolului, cititorii au remarcat și o altă inconsecvență: bărbatul din fotografia de pe legitimație pare să aibă o nuanță a pielii diferită de cea a persoanei care ține cutia. Este un alt exemplu al dificultății pe care o au generatoarele în a păstra coerența dintre elementele unei scene.

Foto: The New York Times

Literele pot părea corecte, dar mesajul să nu aibă sens

O imagine generată artificial poate conține caractere care arată aproape perfect, dar care formează cuvinte fără sens. În exemplul analizat, sigla LG pare să reproducă sloganul companiei, „Life’s Good”. Privită mai atent, inscripția devine însă „Lifea Cord”, o formulare care nu are nicio semnificație.

Acest tip de greșeală arată de ce simpla verificare a literelor nu este suficientă. Un text poate părea autentic de la distanță, dar poate deveni suspect atunci când este citit cu atenție.

Și simbolurile de pe ambalaje pot oferi indicii. Pe cutia din imagine, primele două pictograme indică faptul că produsul trebuie ținut într-o anumită poziție și că este fragil. Al treilea simbol nu corespunde însă niciunui marcaj standard cunoscut.

Detaliile aparent banale pot indica o imagine generată cu AI

Unele greșeli nu sunt evidente și pot necesita cunoștințe despre obiectele reprezentate. Pe cutia unui televizor apare, de exemplu, o imagine care seamănă cu baza unui aparat, fără ca restul televizorului să fie vizibil. O asemenea inconsecvență nu demonstrează singură că fotografia este falsă, dar poate contribui la identificarea originii sale artificiale.

Evoluția generatoarelor AI a mutat astfel verificarea imaginilor de la defectele evidente la detalii mai greu de sesizat. O fotografie poate avea mâini realiste, sigle recognoscibile și texte aproape corecte, dar să conțină în continuare obiecte conectate greșit, perspective imposibile sau mesaje lipsite de sens.

INTERVIU EXCLUSIV Darko Perić, celebrul Helsinki din „La Casa de Papel”, despre filmul românesc „Vacanță All Inclusive”: „Trebuie să fii agil și să te adaptezi”. Ce spune despre Smiley și Pavel Bartoș